José Garnelo
| José Garnelo | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Enguera(d), Comunitatea Valenciană, Spania |
| Decedat | (78 de ani)[2][1] Córdoba, Andaluzia, Spania |
| Părinți | José Ramón Garnelo[*] |
| Cetățenie |  Spania |
| Ocupație | pictor |
| Limbi vorbite | limba spaniolă |
| Activitate | |
| Studii | Real Academia de Bellas Artes de San Fernando[*], Reale Accademia di Spagna a Roma[*] |
Modifică date / text  | |
José Santiago Garnelo y Alda (n. , Enguera(d), Comunitatea Valenciană, Spania – d. , Córdoba, Andaluzia, Spania) a fost un pictor spaniol în stil naturalist. A pictat mai ales scene de gen, portrete și scene din istoria clasică.
Biografie modificare
Garnelo s-a născut în Enguera(d). Tatăl său era medic și familia s-a stabilit în Montilla pe când José avea doar doi ani. În 1882, după ce a absolvit școala locală, a plecat la Sevilla pentru a studia filozofia și literatura, dar în curând a abandonat acele activități pentru a se înscrie la „Escuela de Bellas Artes de Santa Isabel de Hungría”, unde a studiat pictura până în 1885 cu Eduardo Cano(d) și Manuel Ussel de Guimbarda.[3]
Și-a continuat studiile la Real Academia de Bellas Artes de San Fernando din Madrid, unde printre instructorii săi au fost Casto Plasencia(d) și Dióscoro Puebla(d). A primit o medalie pentru opera sa în 1886. Doi ani mai târziu, a primit o bursă pentru a studia la Roma.[4]
În 1892, a obținut premiul I la Expoziția Națională de Arte Plastice pentru portretul său clasic al Corneliei Africane(d).[4] În anul următor, el a câștigat o medalie la Expoziția Mondială din Columbia și a fost numit profesor la Escuela de Bellas Artes din Zaragoza.[3]
În 1895, s-a mutat la Escuela de Bellas Artes din Barcelona, unde unul dintre elevii săi a fost Pablo Picasso.[4] În 1900, a fost numit la o catedră la Real Academia și a devenit membru cu drepturi depline acolo în 1912. Trei ani mai târziu, a fost numit subdirector la Museo del Prado.[3] În 1930, devine Director al „Școlii de Pictură, Sculptură și Gravură”. Pe lângă pânzele sale, a contribuit la restaurarea corului de la Bazilica San Francisco el Grande, Madrid și a tavanelor de la Casón del Buen Retiro(d), precum și la crearea picturilor murale originale pentru Mănăstirea Salesas Reales. A lucrat și ca ilustrator; în special pentru o carte a tatălui său, El hombre ante la estética o tratado de antropología artística.[3]
Numeroasele sale onoruri includ Ordinul lui Carlos al III-lea. De asemenea, a fost numit „Pictor al Coroanei” în 1902.[4] Au avut loc mai multe retrospective, în special la Córdoba (1972, 1984, 1985, 1992 și 1997). A murit la Montilla, la vârsta de 78 de ani. Cele mai multe dintre lucrările sale sunt acum deținute de Museo Garnelo, care a fost deschis în 2000 în Montilla.
Referințe modificare
- ^ a b c d José Santiago Garnelo y Alda (în engleză), Benezit Dictionary of Artists
- ^ a b RKDartists, accesat în
- ^ a b c d Brief biography @ the Museo del Prado.
- ^ a b c d Biographical timeline @ the Museo Garnelo.
Lectură suplimentară modificare
- Miguel Carlos Clémentson Lope, El mundo clásico en José Garnelo y Alda, Diputación Provincial de Córdoba Servicio de Publicaciones, 1985ISBN: 84-505-2028-2
- Carlos Reyero, Cultura y nacionalismo: José Garnelo y la Academia en 1894, Instituto de España, 2006ISBN: 84-85559-82-7
Legături externe modificare
- Site-ul Museo Garnelo
- J.Garnelo, revista muzeului, numărul #2