Wikipedia

Josip Runjanin

Josip Runjanin
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Vinkovci, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (56 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Újvidék, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Adormirea Maicii Domnului[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Croația Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar[*]​
compozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba croată[3] Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Josip Runjanin sau Josif Runjanin (în sârbă Јосиф Руњанин; n. , Vinkovci, Imperiul Austriac – d. , Újvidék, Austro-Ungaria) a fost un compozitor austriac de origine sârbă, cunoscut pentru compunerea melodiei Lijepa naša domovino, actualul imn național al Croației.

Biografie modificare

Runjanin s-a născut în decembrie 1821 într-o familie de etnie sârbă[5][6][7] și a fost botezat în biserica ortodoxă sârbă „Pogorârea Sf. Duh” din Vinkovci. A urmat studii la Vinkovci și apoi la Sremski Karlovci, după care a servit pe post de cadet al Armatei Imperiale Austriece în garnizoana orașul Glina, aflată de-a lungul Graniței Militare.[8] În timpul serviciului militar la Glina a obținut gradul de căpitan și s-a specializat în cântatul la pian, fiind instruit de conducătorul orchestrei militare din Glina. Acolo a intrat în contact cu membrii mișcării iliriste, cunoscându-l pe poetul Antun Mihanović.[9]

Muzicologul croat Josip Andreis susține că Runjanin, care era un muzician amator, a compus în 1846 muzica pentru cântecul patriotic croat Lijepa naša domovino scris de Mihanović, inspirându-se din aria O sole piu ratto a sorger t’appresta inclusă în actul 3 al operei Lucia di Lammermoor a lui Gaetano Donizetti.[10] Imnul croat compus de Mihanović și Runjanin a fost cântat pentru prima oară pe străzile din Zagreb în 1891, în timpul expoziției croato-slavone, astfel că ambii bărbați au obținut doar o celebritate postumă.[11] Runjanin a mai compus cântecul Ljubimo te naša diko (Hrvati svome banu) în onoarea banului croat Josip Jelačić,[9][12][13] folosind motive din opera L'elisir d'amore a lui Gaetano Donizetti.[8]

În 1864, la vârsta de 43 de ani, Runjanin s-a căsătorit cu fata căpitanului în rezervă Toma Perković.[14] Un an mai târziu el a devenit membru al Adunării Croate în calitate de reprezentant al Regimentului 1 Banat.[14] Loialitatea dovedită față de statul austriac a determinat avansarea sa ulterioară la gradul de colonel.

După retragerea din serviciul militar, Runjanin s-a mutat la Novi Sad unde a murit în 2 februarie 1878, la vârsta de 56 de ani.

Cinstirea memoriei sale modificare

 
Monumentul imnului croat.

În Croația există în prezent câteva școli care-i poartă numele, în special Școala de Muzică Josip Runjanin (Osnovna glazbena șkola Josipa Runjanina) din Vinkovci.[15]

Note modificare

  1. ^ a b c d Josip Runjanin, International Music Score Library Project, accesat în  
  2. ^ a b c d Josip Runjanin, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  3. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Kuzmanovic, Jasminka (). „After Centuries of Coexistence, End of Serb Community in Croatia”. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . A Serb, Josip Runjanin, composed Croatia’s national anthem. 
  6. ^ Rihtman-Auguštin, Dunja (). „A Croatian Controversy: Mediterranean–Danube–Balkans”. Narodna umjetnost. 36 (2). ISSN 0547-2504. 
  7. ^ Mark Biondich (). „Croatia”. În Richard C. Frucht. Eastern Europe: An Introduction to the People, Lands, and Culture. 1. Santa Barbara, California: ABC-CLIO. p. 419. ISBN 978-1-57607-800-6. 
  8. ^ a b Runjanin, Josip (în Croatian). Miroslav Krleža Lexicographical Institute. Accesat în . 
  9. ^ a b Šarčević, Josip (). „Josip Runjanin (Josif)”. Hrvatski povijesni portal. Prelog: Inter nos. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Tomasović, Mirko (). „Vrsni katalog emocija i epiteta (Runjanin i Donizetti)” [An excellent catalog of emotions and epithets (Runjanin and Donizetti)]. Vijenac. Matica hrvatska (236). 
  11. ^ „Josip Runjanin”. Na današnji dan - 12. prosinca (în croată). Croatian Radiotelevision. Arhivat din original la . 
  12. ^ hr ZAMP Baza autora: Ljubimo te naša diko (Hrvati svome banu)
  13. ^ hr Republika. Page 41, note 2
  14. ^ a b Biografie. „Josip Runjanin”. Biografije. Arhivat din original la . 
  15. ^ hr „Josip Runjanin”. Vinkovci: Josip Runjanin Music School. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Josip_Runjanin&oldid=15874085