Wikipedia

Jurij Brězan

Jurij Brězan
Date personale
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Räckelwitz, Saxonia, Germania[7] Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani)[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Kamenz, Saxonia, Germania[8] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCrostwitz Modificați la Wikidata
Căsătorit cuLudmila Brězanowa[*][[Ludmila Brězanowa |​]] Modificați la Wikidata
Număr de copii1 Modificați la Wikidata
CopiiSimon Brězan[*][[Simon Brězan |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania
 Republica Democrată Germană Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
traducător
scriitor
poet
dramaturg Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[1][9]
limba sorabă de sus[1] Modificați la Wikidata
PseudonimDušan Šwik  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Unității Socialiste din Germania  Modificați la Wikidata
Limbilimba sorabă de sus[1]
limba germană[1]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiOrdinul Karl Marx
Premiul Național al Republicii Democrate Germane[*]​
Ćišinski-Preis[*][[Ćišinski-Preis (award)|​]]
Q47455270[*]​  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Jurij Brězan (n. , Räckelwitz, Saxonia, Germania – d. , Kamenz, Saxonia, Germania) a fost un scriitor german.[10][11] Lucrările sale, în special romanele, operele narative și cărțile pentru copii, au fost scrise în două limbi, în germană și soraba de sus, punând astfel bazele bilingvismului literaturii sorabe moderne.[12]

Este considerat cel mai important scriitor sorab al secolului al XX-lea și fondatorul literaturii socialiste sorabe. Lucrările sale au fost traduse în 25 de limbi.[13]

Jurij Brězan și Christa Wolf⁠(d) în 1981

Viața și munca

modificare

Brězan s-a născut în Räckelwitz,[11] lângă Kamenz, ca fiul unui muncitor la carieră și fermier, Georg Brězan, și al gospodinei Maria Brězan.[14][15][16] A avut trei surori mai mici, al căror apetit nesățios pentru povești noi l-a încurajat să-și exercite talentele narative încă de la o vârstă fragedă.[16] A urmat școala în Bautzen și apoi a studiat economie politică. Cu toate acestea, a fost expulzat de la studii în 1936.[15]

După 1933, a lucrat ilegal pentru Domowina, liga politică independentă a sorabilor, și a activat într-un grup de rezistență sorab. Domowina a fost interzisă de guvernul nazist în 1937, iar în 1937–1938, Brězan a emigrat la Praga. După întoarcerea sa, a fost arestat de Gestapo[11] și ținut în închisoare în 1938–1939. Din 1942 până în 1944, a fost soldat al Wehrmachtului. La 13 februarie 1945, el a încercat să-și avertizeze prietenii germani din Dresda, prin telefon, despre bombardarea Dresedei. La sfârșitul războiului, a fost capturat de armata americană și a rămas în Bavaria până în 1946.[17][12]

Între 1945 și 1948, a fost oficial de tineret al ligii Domowina în Bautzen. În 1946, s-a alăturat Partidului Unității Socialiste. După 1949, a lucrat ca scriitor independent. În 1946, a devenit membru al Centrului PEN pentru Germania de est și de vest, iar în 1965 a devenit membru al Akademie der Künste⁠(d) din Berlin. Între 1969 și 1989 a fost vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Germania de Est. A locuit în apropierea locului natal până la moartea sa, în Kamenz.[11]

A fost onorat frecvent în Germania de Est comunistă, primind Premiul Național al Germaniei de Est în 1951, 1964 și 1976; Premiul pentru literatură și artă al Domowina în 1973, Ordinul lui Karl Marx în 1974 și Ordinul Patriotic de Merit (Vaterländischer Verdienstorden⁠(d)) în 1981.

A decedat la 12 martie 2006, a fost îngropat în cimitirul din Crostwitz, alături de soția sa Ludmilla, care a murit în 1993, și fiul său Simon, care a murit în 1998.[11]

Lucrări

modificare

Multe dintre romanele și povestirile sale au elemente autobiografice. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt romanele care formează o trilogie despre Felix Hanusch: Der Gymnasiast (1959), Semester der verlorenen Zeit (1959) și Mannesjahre (1964).[18]

Alte lucrări folosesc elemente din bogatul folclor din Silezia Luzaciană, cum ar fi legenda lui Krabat.[11]

  • 52 Wochen sind ein Jahr (roman, 1953)
  • Christa (povestire, 1957)
  • Der Gymnasiast (roman, 1958)
  • Borbas und die Rute Gottes (povestire, 1959)
  • Semester der verlorenen Zeit (roman, 1960)
  • Mannesjahre (roman, 1964)
  • Der Elefant und die Pilze (carte pentru copii, 1964)
  • Die Reise nach Krakau (1966)
  • Die Abenteuer des Kater Mikosch (carte pentru copii, 1967)
  • Die Schwarze Mühle (povestire, 1968)
  • Krabat oder Die Verwandlung der Welt (roman, 1976)
  • Der Brautschmuck (povestiri, 1979)
  • Bild des Vaters (roman, 1983)
  • Dalmat hat Ferien (carte pentru copii, 1985)
  • Wie das Lachen auf die Welt kam (povestiri, 1986)
  • Einsichten und Ansichten (1986)
  • Geschichten vom Wasser (povestiri, 1988)
  • Mein Stück Zeit (raport autobiografic, 1989)
  • Bruder Baum und Schwester Lärche (1991)
  • Das wunderschöne blaue Pferd (1991)
  • Krabat oder Die Bewahrung der Welt (roman, 1993)
  • Rifko – aus dem Tagebuch eines Dackels (carte pentru copii, 1994)
  • Die Leute von Salow (roman, 1997)
  • Ohne Pass und Zoll (raport autobiografic, 1999)
  • Die grüne Eidechse (roman, 2001)
  • Hunds Tagebuch (povestire, 2001)

Referințe

modificare
  1. ^ a b c d Library of Congress Authorities, accesat în  
  2. ^ a b Jurij Brezan, Gran Enciclopèdia Catalana 
  3. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  4. ^ a b Jurij Brězan, Filmportal.de, accesat în  
  5. ^ a b Jurij Brězan, Brockhaus Enzyklopädie 
  6. ^ a b „Jurij Brězan”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ „Jurij Brězan”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ „Jurij Brězan”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ „Jurij Brězan”. Erbengemeinschaft Brezan GbR, Bautzen. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ a b c d e f „LIS”. literaturlandschaft.eu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ a b ULBRECHTOVA, Helena. Literatura sârbă lusatiană: dezvoltarea și poziția sa printre literaturile central-europene. (Lužickosrbská literatura : její vývoj a pozice mezi středoevropskými literaturami) Ed. 1 Praga: Karolinum, 2009. 296 p. (Acta Universitatis Carolinae. Philologica. Monografie, ISSN 0567-8277 ; 154). ISBN 978-80-246-1408-3. Capitolul Yuri Brězan – creatorul formei romanului filosofic, p. 208.
  13. ^ SCHOLZE, Dietrich. Jurij Brězan : Viața și munca - Leben und Werk. 1. vyd. Bautzen: Domowina-Verlag, 2016. 295 s. ISBN 978-3-7420-2371-1. Kapitola Die literarische Anfänge, s. 60–125. (germană)
  14. ^ Monika Jeschke: Der sorbische Schriftsteller Jurij Brězan, Scriitorul sorab Jurij Brězan. În: Sächsische Heimatblätter 57 (2011), p. 266-269,
  15. ^ a b Bernd-Rainer Barth; Andreas Kölling. „Brĕzan, Jurij * 9.6.1916, † 12.3.2006 Schriftsteller”. Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur: Biographische Datenbanken. Accesat în . 
  16. ^ a b „GESTORBEN: Jurij Brezan”. Der Spiegel (online). . Accesat în . 
  17. ^ SCHOLZE, Dietrich. Jurij Brězan : Leben und Werk. 1. vyd. Bautzen: Domowina-Verlag, 2016. 295 s. ISBN 978-3-7420-2371-1. Kapitola Der junge Brězan, s. 11–59. (germană)
  18. ^ „Die Felix Hanusch Roman-Trilogie Series by Jurij Brezan”. www.goodreads.com. Accesat în . 

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jurij_Brězan&oldid=16447997