Jurisdicția muncii
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Reglementată in Titlul XII din Codul muncii (Legea nr. 53/2003) Jurisdicția muncii reprezintă competența unui judecător sau a unei instanțe judecătorești de a judeca și de a decide în privința unui litigiu. În domeniul relațiilor de muncă, jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor individuale și colective de muncă care apar cu ocazia încheierii, executării, modificării, suspendării și încetării contractelor individuale sau colective de muncă.
Din analiza acestui articol rezultă că jurisdicția muncii privește doar două categorii de litigii: cele referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau colective de muncă, precum și cele ce privesc raporturile dintre partenerii sociali deduse din reglementările privind dialogul social. Potrivit art. 1 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, lato sensu, conflictul de muncă este conflictul dintre angajați și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă sau de serviciu.
Bibliografie modificare
- Marius-Cătălin Preduț, "Codul muncii comentat. Ediția a 2-a completată și revizuită. Protecția datelor personale, telemunca, munca virtuală și alte forme de muncă", Universul Juridic, 2019, ISBN 978-606-39-0405-9
| Această pagină nu este legată de un element de Wikidata. Acest lucru este necesar pentru afișarea legăturilor interlingve și pentru preluarea unor informații bibliotecare sau din infocasetă. |