Cavarna
Cavarna | |||
Каварна | |||
— Oraș — | |||
Biserică în Cavarna | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 43°26′N 28°20′E / 43.433°N 28.333°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Bulgaria | ||
Regiune | Dobrici | ||
Obștină | Cavarna | ||
EKATTE | 35064 | ||
Suprafață | |||
- Total | 46,45 km² | ||
Altitudine | 121 m.d.m. | ||
Populație | |||
- Total | 12.038 locuitori | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 9650 | ||
Localități înfrățite | |||
- Michalovce | Slovacia | ||
- Podolsk | Rusia | ||
- Skarżysko-Kamienna | Polonia | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Modifică date / text |
Cavarna, Kavarna sau Cărvuna (în bulgară Каварна) este un mic oraș din regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria, aflat pe malul Mării Negre, la nord-est de Balcic.
Înainte de 1320 a făcut parte din Țaratul Vlaho-Bulgar. În 1230, este menționată o mitropolie a Cărvunei. Localitatea a fost jefuit de turci în 1388 apoi integrată în Țara Românească, care a pierdut-o în 1417 fiind cucerită de către Imperiul Otoman.
În timpul războiului ruso-turc din 1877-1878 locuitorii creștini ai Kavarnei, bulgari și găgăuzi, s-au răzvrătit împotriva bașibuzucilor, declanșând Revolta de la Cavarna. După eliberare, orașul a devenit parte a Principatului Bulgariei.
Între 1913 și 1940 a aparținut României, fiind situată în județul Caliacra.
Demografie
modificareLa recensământul din 2011, populația orașului Kavarna era de 11.549 locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (68,4%) erau bulgari, existând și minorități de rromi (15,99%) și turci (4,34%).[1][2] Pentru 11,02% din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică.
Recensământul românesc din 1930
modificareConform recensământului efectuat în 1930[3], populația orașului Cavarna se ridica la 5.086 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau bulgari (38,93%), cu o minoritate de români (13,01%), una de turci (6,37%), una de găgăuzi (28,47%), una de greci (4,33%) și una de romi (7,41%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (3 persoane), germani (5 persoane), tătari (29 de persoane), armeni (20 de persoane), evrei (1 persoană), ucraineni (1 persoană), sârbi/croați/sloveni (7 persoane), altă etnie (2 persoane), iar 7 persoane nu au declarat etnia. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (85,19%) și dar existau și musulmani (14,25%). Alte persoane au declarat: armeano-gregorieni (9 persoane), evanghelici/luterani (4 persoane), greco-catolici (2 persoane), romano-catolici (5 persoane), mozaici (1 persoană), iar 7 persoane nu au declarat religia.
Note
modificare- ^ „Distribuția etnică a populației localităților Bulgariei”. Institutul Național de Statistică al Bulgariei. Accesat în .
- ^ „Distribuția pe vârste a populației localităților Bulgariei”. Institutul Național de Statistică al Bulgariei. Accesat în .
- ^ Populația statornică în 1930, p. 106, Institutul Central de Statistică