Klara Zamenhof

Zamenhof la Viena în 1924 la al 16-a lea Congres Universal de Esperanto
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Kovno, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedată (61 de ani) Modificați la Wikidata
Varșovia, Polonia Modificați la Wikidata
Înmormântatăcimitirul evreiesc de pe strada Okopowa din Varșovia[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (carcinom hepatocelular[*][1]) Modificați la Wikidata
PărințiAleksandro Silbernik[*]
Goda Mejerovna Silbernik[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJoseph Silbernik[*]
Kostiantyn Silbernik[*][[Kostiantyn Silbernik |​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuL. L. Zamenhof (din )[2] Modificați la Wikidata
CopiiAdam Zamenhof[*]
Lidia Zamenhof[*]
Zofia Zamenhof[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațieesperantistă Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteEsperanto
limba poloneză
limba idiș Modificați la Wikidata
Semnătură

Klara Zamenhof (născută Silbernik; n. , Kovno, Imperiul Rus – d. , Varșovia, Polonia) a fost o esperantistă poloneză de origine evreiască lituaniană. A fost căsătorită cu Ludovic Lazar Zamenhof, inventatorul limbii Esperanto. Pentru a-l ajuta pe soțul ei să publice primul manual de Esperanto, Una Libro, i-a dat zestrea sa de zece mii de ruble.

Biografie

modificare

S-a născut la 6 octombrie 1863 în Kaunas, Lituania, atunci parte a Imperiului Rus sub numele de Kovno.[3] A fost cea mai mare fiică a lui Alexander Sender Silbernik și a soției sale Golda Silbernik, bogați negustori evrei din Kovno.[4]

După mulți ani de dezvoltare a limbajului, L. L. Zamenhof a finalizat Unua Libro în primăvara anului 1885 și a petrecut următorii doi ani în căutarea unui editor care s-o publice.[5] În 1887, la scurt timp după ce s-a căsătorit cu Klara, noul său socru Aleksandr Silbernik l-a sfătuit să folosească banii din zestrea Klarei (zece mii de ruble rusești) pentru a găsi un editor. La sfatul său, Zamenhof a găsit un editor în Varșovia, Chaim Kelter.[6][7]

Contribuții la Esperanto

modificare

De-a lungul vieții, ea a fost asistenta soțului ei, servind adesea ca secretară personală. După moartea prematură a soțului ei, la 14 aprilie 1917, ea s-a ocupat de promovarea în continuare a limbii Esperanto. Klara a continuat dezvoltarea unei comunități centrate în jurul limbii și și-a sprijinit fiica, Lidia, care s-a format ca profesoară de Esperanto în Europa și Statele Unite ale Americii. În 1921 a inițiat crearea Societății de Esperanto Concordo din Varșovia. A participat la toate Congresele Universale de Esperanto din 1905 până în 1924.

Viață personală

modificare

Klara a fost căsătorită cu Ludwik Lejzer Zamenhof din 1887 până la 14 aprilie 1917[8] și a avut trei copii cu acesta: Adam (1888-1940, fizician), Lidia (1904-1942, scriitoare) și Zofia (1889-1942, medic pediatru). Toți trei au fost uciși în Holocaust.

Klara a murit la Varșovia la 6 decembrie 1924 și este îngropată în cimitirul evreiesc din oraș.

Vezi și

modificare
  1. ^ http://anno.onb.ac.at/cgi-content/anno?aid=e3k&datum=19250201&ref=anno-search&seite=3  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Bernhard Tuider[*] (), Die Lingvo Internacia des Dr. Esperanto (în germană), accesat în  
  3. ^ Christer Kiselman. „ESPERANTO: ITS ORIGINS AND EARLY HISTORY” (PDF). math.uu.se. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ http://www.culturepolonaise.eu/3,2,765,en,100th_anniversary_of_the_death_of_L_ZAMENHOF_the_creator_of_the_Esperanto.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Korzhenkov, p. 16.
  6. ^ Korzhenkov, p. 16.
  7. ^ Korzhenkov, p. 16.
  8. ^ „100th anniversary of the death of L. ZAMENHOF, the creator of the Esperanto”. PolishCulture.eu. 

Bibliografie

modificare

Legături externe

modificare