Koneavska planina
| Koneavska planina | |
  | |
| Poziția |  Bulgaria |
|---|---|
| Coordonate | 42°21′59″N 22°52′54″E / 42.36638889°N 22.88166667°E |
| Suprafață | 9.671,95 ha  |
| Cod Natura 2000 | BG0000298 |
Modifică date / text  | |
Koneavska planina este o arie protejată (sit de importanță comunitară — SCI) din Bulgaria întinsă pe o suprafață de 9.686,39 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Koneavska planina este situat la coordonatele 42°22′00″N 22°52′53″E / 42.3666°N 22.8814°E.
Înființare
modificareSitul Koneavska planina a fost declarat sit de importanță comunitară în martie 2007 pentru a proteja 2 specii de plante și 28 de specii de animale.[1][2]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 18 habitate naturale: Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă, Tufărișuri subcontinentale peripanonice, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pajiști uscate din regiunea submediteraneeană estică (Scorzoneratalia villosae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Fânețe montane, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri de stejar alb estice, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri panonice cu Quercus pubescens, Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Păduri de fag moezice.[2]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[1]
- plante (2): Centaurea immanuelis-loewii, Himantoglossum caprinum
- amfibieni (2): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), Triturus karelinii
- mamifere (17): liliac cârn (Barbastella barbastellus), lupul (Canis lupus), vidră de râu (Lutra lutra), râs eurasiatic (Lynx lynx), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul cu potcoavă a lui blasius (Rhinolophus blasii), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), popândău (Spermophilus citellus), urs brun (Ursus arctos), dihor pătat (Vormela peregusna)
- nevertebrate (6): Austropotamobius torrentium, croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașcă (Lucanus cervus), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), Paracaloptenus caloptenoides, Rosalia alpina
- reptile (3): țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Testudo graeca, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 13 specii de plante, 3 specii de amfibieni, 3 specii de nevertebrate, 1 specie de pești, 10 specii de reptile.[1]
Note
modificare- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Konyavska planina”. Accesat în .
- ^ a b „Konyavska planina”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .