Kurszán
Date personale
Născut847 d.Hr. Modificați la Wikidata
Decedat904 d.Hr. (56 de ani) Modificați la Wikidata
Bratislava, Moravia Mare Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară

Kurszán (n. 847 d.Hr. – d. 904 d.Hr., Bratislava, Moravia Mare)[1] a fost un principe maghiar,[2], partener la conducerea triburilor maghiare alături de Árpád. El a avut un rol crucial în cucerirea maghiară a Europei centrale (Honfoglalás)[3].

În 892/893, în înțelegere cu regele Germaniei Arnulf de Carintia, el a atacat statul Moravia Mare, asigurând astfel granița de răsărit a Franciei răsăritene. Cu acea ocazie, Arnulf i-a acordat toate teritoriile cucerite din Moravia. Kurszán a mai ocupat și partea sudică a Ungariei de astăzi, care aparținuse până atunci Țaratului Bulgar. În continuare, Kurszán a intrat într-o alianță cu împăratul bizantin Leon al VI-lea, după ce a devenit conștient asupra vulnerabilității dinspre sud a posesiunilor maghiare. Împreună cu bizantinii, el a atacat prin suprindere pe țarul Simeon I al Bulgariei.

În vara anului 904, Ludovic Copilul, fiul și succesorul fostului său aliat, Arnulf de Carintia, l-a invitat pe Kurszán și suita sa la negocieri. Purtate pe râul Fischa, discuțiile sau încheiat cu asasinarea întregii părți maghiare[4][5]. Din acel moment, Árpád a devenit unicul conducător al triburilor maghiare[6] și a ocupat unele dintre teritoriile fostului său coleg. Familia lui Kurszán s-a stabilit în apropiere de Óbuda, unde ei au construit Kurszánvára ("Castelul lui Kurszán"). După moartea lui Kurszán, ei au trăit sub numele de Kartal.

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ Acta historica Academiae Scientiarum Hungaricae, Volume 9, Magyar Tudományos Akadémia, 1963, p. 353
  2. ^ Mária Steiner, Museums in Budapest: Hungarian National Museum, Museum of Fine Arts, Hungarian National Gallery, Museum of Applied Arts, Ethnographical Museum, Budapest Historical Museum, Corvina Kiadó, 1985, p. 64
  3. ^ Györffy, György (). „Tanulmányok a magyar állam eredetéről”. Budapesta: Akadémiai Publishing Company. 
  4. ^ Timothy Reuter (). The New Cambridge Medieval History. Cambridge University Press. ISBN 0521364477. 
  5. ^ Andrew L. Simon, Istvan Lazar (). Transylvania: A Short History. ISBN 1931313210. 
  6. ^ „Conquest, Settlement, and Raids (History of Transylvania)”. Institute of History of the Hungarian Academy of Sciences, joint publication with the Hungarian Research Institute of Canada, a research ancillary of the University of Toronto. . 

Bibliografie modificare

  • Sándor Katona, Árpád, Koronás Kerecsen Publishing Co., 2007