Árpád
Date personale
Născut845 d.Hr. Modificați la Wikidata
Decedat907 d.Hr. (62 de ani) Modificați la Wikidata
PărințiÁlmos Modificați la Wikidata
CopiiZoltan
Jelek[*][[Jelek (third son of Grand Prince Árpád)|​]]
Liüntika[*][[Liüntika (Hungarian tribal chieftain, son of Árpád)|​]]
Tarhacsi[*][[Tarhacsi |​]]
Jutas[*][[Jutas |​]] Modificați la Wikidata
ReligieHungarian mythology[*][[Hungarian mythology (mythology)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațieșef de trib[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriPrincipe
Familie nobiliarăDinastia Arpadiană
Mare principe al ungurilor Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorÁlmos
SuccesorZoltan

Arpad,[1][2][3][4] în maghiară Árpád (n. 845 d.Hr. – d. 907 d.Hr.), a fost primul conducător al Ungariei. El a fost conducătorul triburilor maghiare și fondatorul dinastiei arpadiene. Arpad era fiul marelui principe (nagyfejedelem) Álmos, liderul triburilor maghiare. În jurul anilor 890, șapte triburi proto-maghiare l-au ales pe Arpad lider comun în Atelkuzu (în maghiară Etelköz; regiunea celor cinci fluvii, dintre care trei au fost identificate în mod sigur - Nistru, Siret, Prut - celelalte putând fi Nipru și Bug). 20 de ani a fost liderul triburilor (în maghiară fejedelem). Din 860 triburile proto-maghiare sub conducerea lui Arpad s-au hotărât definitiv să treacă Munții Carpați. În 896 au ocupat partea Tisei trecând spre vestul Europei, iar în 900/901 s-au așezat în Panonia. Arpad a decedat în 907.


Predecesor:
Álmos
lider al triburilor maghiare
- 907
Succesor:
Zoltán


  1. ^ Bogdan Murgescu (coordonator), ed. (). „Anonymus despre formațiunile politice găsite de unguri în Transilvania și Românii și secuii în viziunea cronicilor maghiare — Simon de Keza (sfârșitul sec. XIII)”. Istoria României în texte (PDF). București: Corint. pp. 68–72. ISBN 973-653-201-1. Accesat în .  line feed character în |chapter= la poziția 155 (ajutor)
  2. ^ Giurescu, Constantin C. (). Istoria românilor. 1. București: Fundația pentru Literatură și artă "Regele Carol II". pp. 272, 289, 290, 293. Accesat în .  V. și la archive.org (https://archive.org/details/constantin-c.-giurescu-istoria-romanilor-vol.-1/mode/1up?q=Arpad aici).
  3. ^ Pop, Ioan-Aurel (). Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul. Colecția "Universitaria" (vol. 6). Editura Presa Universitară Clujeană. pp. 38, 40–43, 48, 53, 59–60, 62, 66–71, 73–76, 80–82, 94, 99–103. ISBN 9739261248. Accesat în . 
  4. ^ Madgearu, Alexandru. „Misiunea episcopului Hierotheos. Contributii la istoria Transilvaniei si Ungariei în secolul al X-lea” (PDF). Revista istorică. București: Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Română. 5 (serie nouă) (1-2 ianuarie - februarie 1994): 147–154. Accesat în .