Atelkuzu (greacă Ἀτελκoύζoυ, maghiară Etelköz)[1] desemnează un teritoriu controlat de triburile maghiare pe parcursul secolelor VIII și IX, situat în teritoriul Moldovei și sudul Ucrainei actuale.

Migrația ungurilor :

     Proto-finno-ugrice

     Proto-ugrice

     Magna Hungaria

     Levedia

     Etelköz

     Bazinul Carpaților

Triburile, în număr de 8, erau: Magyeri condus de Elöd, Nyék al lui Álmos, Kürt-Gyarmat al lui Kund (Kono), Tarjan al lui Und (Ond), Jenő al lui Tas, Kér al lui Huba, Keszi al lui Tühütüm și Szekely (trib kavar cu conducător necunoscut).[2]

Cele mai vechi sălașe ale triburilor ungare erau situate în vecinătatea Imperiului Khazar într-o regiune numită Lebedia. În această perioadă erau sub dependența khazarilor având îndatorirea de a-i urma în războaie. Pecenegii au avut un conflict de anvergură cu khazarii și, fiind nevoiți să-și părăsească sălașele, le-au invadat pe cele ale ungurilor. Șocul celor din urmă a fost atât de mare încât uniunea celor 7 triburi s-a divizat părăsind Lebedia. Unii, cei care și-au păstrat vechea denumire de savartoi asphaloi, s-au refugiat spre Persia, iar ceilalți s-au refugiat spre vest în așa-numita regiune Atelkuzu.

Localizare

modificare
 
Localizare (cu verde)

Teritoriul din regiunea Atelkuzu ocupat inițial de pecenegi era străbătut de râurile Baruh, Kubu, Trullos, Brutos și Seretos.[3] Ultimele 3 denumiri sunt identificate relativ ușor cu Nistru, Prut și Siret, iar pentru primele specialiștii înclină către Bugul de Sud și Nipru.

Etimologie

modificare

Etel-köz vine de la denumirea turcică a fluviului Volga, Itil, Etel, Atel, Atəl. köz înseamnă în maghiară „regiune”.[4]

Există și o ipoteză conform căreia în textul lucrării De administrando imperio s-ar fi strecurat o eroare de transcriere din care ar fi rezultat Ἐτὲλ καὶ Κoυζoῦ în loc de Ἐτὲλ καὶ Oὐζoυ care ar desemna fluviile Don și Nipru.[5]

Părăsirea Etelközului

modificare

Împinse de bulgari și de pecenegi, triburile maghiare alături de cele kavare au migrat apoi în direcția Câmpiei Panonice, prin trecătoarea Verecke și Pasul Uz.

  1. ^ Victor Spinei, Migrația ungurilor în spațiul carpato-dunărean și contactele lor cu românii în secolele IX - X, p. 107
  2. ^ Richard R. Perry, Margaret M. (Papp) Perry; The origin of the Magyar-Hungarians, language, homeland, migrations and legends to the conquest, Toledo, Ohio, 1983
  3. ^ Constantinus Porphyrogenitus, De administrando imperio, Editura Gy Moravcsik, R.J.H. Jenkins, Washington, 1967, p. 170-173
  4. ^ C. A. Macartney, The Magyars in the Ninth Century, p. 96
  5. ^ C. Cihodaru, Există știri despre români în operele unor scriitori afgani sau persani din secolele X - XI?, AȘU Iași, SN, Secțiunea III, Istorie, XV, 1969, 2, p. 167

Bibliografie

modificare
  • István Erdélyi: Őseink nyomában – A magyar őstörténet kutatása a 20. században. Budapest 2004, ISBN 963-9454-46-X
  • Gyula Pauler, Sándor Szilágyi, A magyar honfoglalás kútfői. Magyar Tudományos Akadémia, Budapest 1900.

Vezi și

modificare
Istoria Ungariei
 
Acest articol este parte a unei serii
Panonia, formarea Ungariei
Panonia
Preistoria maghiarilor
Cucerirea Bazinului Panonic
Anii incursiunilor militare
Evul Mediu
Principatul Ungariei
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei la începutul Epocii Moderne
Ocupația otomană
Regatul Ungariei Răsăritene
Principatul Transilvaniei
Războiul de independență condus de Francisc Rákóczi al II-lea (1703-1711)
Ungaria Regală
Istoria maghiară în secolul al XIX-lea
Epoca reformelor
Revoluția Maghiară din 1848-1849
Compromisul austro-ungar din 1867
Imperiul Austro-Ungar
Istoria maghiară în secolul al XX-lea
Revoluția Mîja-de-toamnă
Republica Ungară (1918-1919)
Republica Ungară a Sfaturilor
Republica Ungară (1919–1920)
Tratatul de la Trianon
Regatul Ungariei (1920–1944)
Ungaria în cel de-al Doilea Război Mondial
Statul Maghiar (1944-1945)
Republica Populară Ungară
Revoluția din 1956
Ungaria contemporană
Republica Ungară

Portal Ungaria
 v  d  m