Limbi fino-ugrice

Limbi fino-ugrice
Clasificare
Limbi uralo-altaice limbi uralice limbile fino-ugrice
Statut oficial și codificare
ISO 639-2	fiu
Răspândire în lume
Harta limbilor uralice
Această pagină poate conține caractere Unicode

Limbile Fino-Ugrice sunt o subfamilie a limbilor uralice, cele mai importante fiind maghiara, estona și finlandeza. Spre deosebire de majoritatea limbilor vorbite în Europa, limbile fino-ugrice nu aparțin familiei indo-europene.

Locul unde s-a dezvoltat limba comună a acestor limbi se crede că e în partea de vest a Munților Ural, acum 5000 de ani. Astfel că înainte de sosirea triburilor slave în teritoriul Rusiei, acesta era locuit de triburi fino-ugrice, de la Urali la Marea Baltică.

Au fost încercări pentru a clasifica subcategoria limbilor indo-europene, dar au fost găsite doar aproximativ 40 de similarități, acestea fiind insuficiente.

Membrii familiei

• Fino-permice
  • Fino-cheremisice
    • Fino-mordvinice
      • Fino-Lapice
        • Baltic-finice:
          • finlandeză
          • estoniană
          • careliană
          • meänkieli
          • Veps - Aproape dispărută
          • livoniană - Aproape dispărută
          • votică - Aproape dispărută
          • izhoriană - Aproape dispărută
          • finlandeză ingriană
        • Lapice
          • sami (sau laponă)
      • Mordvinice
        • erziană
        • mokșană
    • mari sau cheremis
  • grupul permic:
    • udmurt sau votyak
    • Komi
      • komi-permyak
      • komi-zyrian
• Ugrice
  • maghiară
  • Ob Ugrice
    • khant
    • mansi