Kurt Geißler
| Kurt Geißler | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2]  Berlin, Regatul Prusiei, Imperiul German |
| Decedat | (61 de ani)[2] Köln, RFG |
| Cetățenie |  Germania |
| Ocupație | jurist Gestapo employee[*] |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Activitate | |
| Domiciliu | Bad Grund[1] |
| Organizație | Gestapo Reichssicherheitshauptamt[1] |
| Partid politic | Partidul Nazist |
Modifică date / text  | |
Kurt Geißler (n. 22 septembrie 1902, Berlin – d. 14 octombrie 1963, Köln) a fost un polițist german. Comisarul de poliție a îndeplinit în timpul Germaniei Naziste funcțiile de reprezentant special al Poliției de Siguranță la București, șeful Secției IV A 2 a Serviciului Principal de Securitate al Reich-ului, director al Poliției din Riga și după război comandant al Poliției din Köln.
Viața și activitatea modificare
Educație și carieră timpurie modificare
Geißler a fost fiul unui paracliser protestant. La vârsta de 17 ani a intrat în Freikorps Poensgen cu care a participat la luptele din Țările baltice după sfârșitul Primului Război Mondial.
După trecerea examenului de bacalaureat în anul 1921 Geißler a aspirat să devină comisar de poliție, dar a fost respins din motive de vârstă. El a studiat apoi dreptul și a intrat pentru prima dată în poliția în anul 1928, la secția din Weissenfels (Saxonia). După absolvirea a două stagii de pregătire pentru comisari a preluat în 1930 conducerea Comisariatului pentru combaterea organizațiilor comuniste din Departamentul IA (Politischen Polizei) de la sediul central al Poliției din Berlin.
Perioada nazistă modificare
Datorită experienței sale în materie de poliție politică Geißler a fost încorporat în mai 1933 în nou înființatul Gestapo. El a lucrat cel puțin până în 1942 la sediul central al Gestapo-ului din Berlin, unde a fost unul din principalii colaboratori ai lui Heinrich Müller și a fost responsabil cu combaterea comunismului și marxismului și cu anchetarea străinilor care desfășurau activități subsversive și a persoanelor repatriate din Uniunea Sovietică. În 1937 a fost promovat la Secția Penală și mai târziu a devenit superintendent de poliție.
Geißler a devenit la 1 mai 1933 membru al NSDAP (2.591.797) și a intrat în SS. El a avansat în cadrul SS până la gradul de SS-Sturmbannführer.
În anul 1940, Geißler a fost trimis ca agent special al Sicherheitspolizei (Poliția de Siguranță) la București, unde a devenit mai târziu atașatul de poliție al Ambasadei Germaniei. El a fost înlocuit din această poziție în februarie 1941.
În cursul celui de-al Doilea Război Mondial Geißler a făcut parte din trupele Poliției de Siguranță din Grecia, fiind transferat în 1941 la Berlin în Serviciului Principal de Securitate al Reich-ului, unde a condus secția IV D 3 (străini subversivi), înainte de a fi numit la începutul anului 1943 ca director al Poliției din Riga.
În august 1943 Geißler a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru agresiune sexuală în interogarea unui fost angajat. Ca urmare, el a fost dat afară din SS, iar în mai 1944 și din NSDAP și închis până la sfârșitul războiului în diferite lagăre de concentrare.
Perioada postbelică modificare
După încheierea războiului, Geißler a căzut în mâinile Aliaților. El a fost internat mai mulți ani în diferite închisori și a fost adus ca martor la Procesul de la Nürnberg. În timpul detenției, a reușit să-i convingă pe aliați că s-a denazificat și a fost primit mai apoi pe postul de comisar în secția din Köln a Kriminalpolizei, devenind în cele din urmă comandant al secției.
Bibliografie modificare
- Christoph Graf: Politische Polizei zwischen Demokratie und Diktatur, 1983, p. 343f.
- Michael Wildt: Generation des Unbedingten. Das Führungskorps des Reichssicherheitshauptamtes. Hamburger Edition, Hamburg 2003, ISBN: 3-930908-87-5.