Lăsatul secului de brânză

una din cele două lăsaturi are secului
Intrarea în triod

Duminica vameșului. Alleluia
Duminica rătăcitului. Septuagesima
Sâmbăta cărnii
Duminica judecății. Sexagesima
Săptămâna tirofagiei
Sâmbăta brânzei
Duminica lui Adam. Quinquagesima

Postul Mare

Miercurea cenușii
Sâmbăta Sfântului Teodor
Duminica ortodoxiei. Quadragesima
Duminica a doua a păresimilor
Duminica Sfintei Cruci
Duminica Sfântului Ioan Scărarul
Joia canonului celui mare
Sâmbăta acatistului
Duminica Sfintei Maria Egipteanca
Sâmbăta lui Lazăr

Săptămâna mare

Duminica Floriilor
Miercurea mare
Joia mare
Vinerea mare
Sâmbăta mare

Lăsatul secului de brânză, în creștinism e una din cele două lăsaturi are secului, și anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi.

Renunţarea la lactate.

Pentru etimologie, a se vedea articolul lăsatul secului de carne.

În riturile apusene, precum și în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne au loc deodată. În ritul bizantin primul are loc cu o săptămână înaintea celui de-al doilea.

Astfel, lăsatul secului de brânză se sărbătorește în Duminica izgonirii lui Adam din Rai, dar e precedat de o săptămână, săptămâna tirofagiei, în care se mănâncă lactate, ouă și pește în toate zilele, și în care, potrivit majorității tipicelor, nu are loc euharistia. După duminica înfricoșatei judecăți, potrivit tipicului bisericesc, nu se mai mănâncă produse lactate până la Paști, ci se începe postul.

Legături externeModificare