La ora cinci după-amiaza (film din 1961)
film din 1961 regizat de Juan Antonio Bardem
Acest articol se referă la filmul din 1961. Pentru alte sensuri, vedeți La ora cinci după-amiaza (dezambiguizare).
La ora cinci după-amiaza | |
A las cinco de la tarde | |
Afișul românesc al filmului | |
Titlu original | A las cinco de la tarde |
---|---|
Gen | film dramatic |
Regizor | Juan Antonio Bardem |
Scenarist | Juan Antonio Bardem Alfonso Sastre |
Producător | Guillermo F. Zúñiga |
Studio | Unión Industrial Cinematográfica (UNINCI) |
Director de imagine | Alfredo Fraile Julio Ortas |
Montaj | Margarita de Ochoa |
Muzica | Cristóbal Halffter |
Distribuție | Francisco Rabal Núria Espert Germán Cobos Enrique Diosdado |
Premiera | 12 ianuarie 1961 (Mar del Plata Film Festival) Argentina |
Durata | 103 minute a/n |
Țara | Spania |
Limba originală | spaniolă |
Disponibil în română | subtitrat |
Nominalizări | International Submission to the Academy Awards[*] (Spania, ) |
Încasări | 1.892,61 de euro |
Prezență online | |
Modifică date / text |
La ora cinci după-amiaza (titlul original: în spaniolă A las cinco de la tarde) este un film dramatic spaniol, realizat în 1961 de regizorul Juan Antonio Bardem, bazat pe piesa „La cornada”, de Alfonso Sastre. Protagoniștii filmului sunt actorii Francisco Rabal, Núria Espert, Germán Cobos și Enrique Diosdado.
Rezumat
modificareCa în fiecare duminică, la cinci după-amiaza, lumea așteaptă corida. Totuși, spre deosebire de restul coridelor, aceasta va fi crucială pentru doi toreadori care au fost dușmani de multă vreme. Unul este deja în ultimele lui zile de glorie, în timp ce celălalt abia își începe cariera. Filmul critică lumea luptei cu tauri prin poveștile personale ale protagoniștilor săi.
Distribuție
modificare- Francisco Rabal – Juan Reyes
- Enrique Diosdado – Manuel Marcos
- Núria Espert – Gabriela
- Germán Cobos – José Álvarez
- Julia Gutiérrez Caba – María
- Manuel Zarzo – Paco
- Vicente Ros – Rafael Pastor
- Rafael Alcántara – un însoțitor
- Ramsay Ames – americana
- Manuel Arbó – chelnerul bătrân
- Matilde Artero – șeful serviciilor
- Joaquín Bergía – un polițist
- José Calvo – un prieten
- Faustino Cornejo – un prieten
- Rafael Cortés – un amator
Vezi și
modificareLegături externe
modificare