Lacul Crapina
Administrație
Țară/Țări România
JudețTulcea
ComunaGrindu
Văcăreni
Luncavița
Zona geograficăDobrogea
Geografie
Coordonate45°20′48.86″N 28°15′38.75″E ({{PAGENAME}}) / 45.3469056°N 28.2607639°E
Suprafața lacului29,4 km²
Hidrografie
Râu afluentLuncavița
Localizare

Lacul Crapina a fost un lac – actual secat, situat în nord-vestul Dobrogei în lunca Dunării pe cursul inferior al Luncaviței, în nord-vestul depresiunii Luncavița. Între el și Lacul Jijila se găseau în trecut câteva gârle (Ciulinețu, Lățimea, Gârla Mare)[1] prin care se făcea alimentarea cu apă, iar separarea de apele Dunării se făcea printr-un grind fluviatil longitudinal.[2]

Date geografice modificare

În arealul fostului complex lacustru[3], se găsesc inselbergurile Popina Mare si Popina Mică, pe granite și porfire – în nord și, Movila Balta (sau Popina Ascunsă) în sud (termenul de popină provine de la numele dat unor ridicături de teren – gorgane, movile sau platouri formate în lunca unor ape curgătoare[4]). La sfârșitul secolului XIX, aceste popine ieșeau din apă – Popina Mare sub forma unor insule cu o circumferință de 900 m, o întindere de 20 de hectare, și cu un vârf înalt de 26 m. Popina Mică și Popina Ascunsă aveau 6 m înălțime.[5]

Existența acestora dovedește continuarea pedimentelor periferice Munților Măcinului și sub aluviunile Dunării[6], care au îngropat sub ele baza dealurilor Dobrogei de Nord.[7] Popina Mare este un petic izolat de granit – expresie a unei intruziuni magmatice asociată cu activitatea vulcanică hercinică și prehercinică.[8]

Pe fostele maluri ale vechiului lac se află satele Grindu din comuna omnimă, Văcăreni din comuna cu același nume, Luncavița și Rachelu din comuna Luncavița.

Vezi și modificare

Referințe modificare

  1. ^ Lacul Crapina – Hidrografia – Măcin, Albotă, 1987
  2. ^ Dobrogea – 1, p. 131
  3. ^ Dobrogea – 1, p. 111
  4. ^ Dicționar de arhaisme și regionalisme, Gh. Bulgăr, Gh. Constantinescu-Dobridor, Ed. Saeculum Vizual, București, 2002
  5. ^ Marele Dicționar Geografic al Romîniei, Lahovari, G.I., Brătianu, C.I., Tocilescu, G., Stab. grafic J.V. Socecŭ, București, 1898-1902
  6. ^ Dobrogea – 1, p. 10
  7. ^ Dobrogea – 1, p. 30
  8. ^ Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Grigore Posea. Ediția a II-a – București, Editura Fundației România de Mâine, 2005, ISBN 973-725-213-6, p. 213

Bibliografie modificare

  • Măcin, Mihail-Gabriel Albotă, colecția Munții Noștri, Ed. Sport Turism, București, 1987
  • Dobrogea – 1, Geografie – Analele Universității București, 2003, p. 1-143
  1. Relieful Podișul Dobrogei – caracteristici și evoluție p. 5-58
  2. Peisajele Dobrogei: tipuri, repartiție, culturalitate, vulnerabilitate p. 59-82
  3. Clima Dobrogei p. 83-106
  4. Apele Dobrogei p.107-143

Legături externe modificare