Lacul Techirghiol

Administrație
Limanul Techirghiol
Lacul Techirghiol văzut de la Eforie Nord
Țară/Țări	România
Județ	Constanța
Geografie
Coordonate	44°2′30″N 28°38′00″E ({{PAGENAME}}) / 44.04167°N 28.63333°E
Tip	liman fluvio-maritim
Suprafața lacului	10,68 km²
Adâncime maximă	9 m
Localități Techirghiol, Eforie Sud, Eforie Nord
Harta din satelit a lacului
Localizare
Modifică date / text

Limanul Techirghiol zis și Lacul Techirghiol (sau Tekirghiol, turcă Tekirgöl, însemnând „lacul Tekir”) este un liman fluvio-marin^[1] situat la marginea localității balneare Eforie Nord de pe țărmul Mării Negre la 12 km distanță de portul Constanța, România. Are o suprafață de 10,68 km² și este separat de mare printr-un perisip, având o adâncime maximă de 9 m. Prin aportul mic de apă dulce, apa limanului și-a mărit concentrația de săruri, la circa 95 g/l. Acest fenomen a permis formarea unui strat de nămol cu calități terapeutice.

Pe malul limanului opus localității Eforie Nord se află orașul Techirghiol, înființat în 1893. La Techirghiol a fost deschis un sanatoriu încă din 1899. Localitatea este o renumită stațiune de tratamente, unde sunt puse în valoare efectele terapeutice ale apei sărate (mineralizate) și a nămolului din liman, recomandate pentru tratarea unor boli precum psoriazis, reumatism, alergii, ș.a.

Fauna

Timbru poștal românesc

Artemia salina este un crustaceu primitiv (5–10 mm) aparținând subclasei Branhiopoda, care trăiește în apa cu salinitate mare. Cadavrele de Artemia, prin descompunere bacteriană, împreună cu alga Cladophora cristalina, formează nămolul sapropelic.
Rață arămie (Oxyura leucocephala) , o specie rară în pericol de dispariție.
Califar (Tadorna tadorna), rar întâlnit în Romania
Pescărușul cu cap negru (Larus melanocephalus)
Nagâțul (Vanellus vanellus)
Cataliga (Himantopus himantopus)
Cormoranul (Phalacrocorax carbo)
Bătăușul (Philomachus pugnax)
Mărăcinarul mare (Saxicola rubetra)
Stârcul cenușiu (Ardea cinerea)
Șoimul dobrogean (Falco cherrug)
Uligan pescar (Pandion haliaetus)
Șerpar (Circaetus gallicus)
Corcodelul cu gâtul roșu (Podiceps grisegena)
Fluierar picior verde (Tringa nebularia)
Prigorie (Merops apiaster)

Note

^ Din punct de vedere geografic, numele desemnează în mod specific și precis lagunele adesea salmastre, situate la ieșirea unui curs de apă dulce spre mare și legate de aceasta printr-o portiță (în limba greacă στόμα - stoma, adică gură, în rusă бухта - buhta, idem), care străpunge cordonul litoral ce le desparte de larg (în română grind sau perisip, în greacă αμμογλώσσα limbă de nisip, în rusă Коса - kosa). Limanele sunt specifice Mării Negre. În România comunistă denumirea de limane pentru acest ansamblu a fost considerată învechită de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul denumirii de "liman" se folosește impropriu cuvântul lac, de exemplu în Dicționarul Enciclopedic, vol IV al Academiei Republicii Socialiste România, editura Politică, București, 1966.

Bibliografie

Mihai Ielenicz (coord.): Dicționar de geografie fizică, ed. Corint, București, 1999 ; Grigore Antipa : Marea Neagră, Academia Română, București, 1941, pp. 55-64,
Petre Gâștescu, Vasile Sencu : Împărăția limanelor (prefață de Geo Dumitrescu), ed. Meridiane, București, 1968.

Vezi și

Legături externe

Namol terapeutic din Lacul Techirghiol Arhivat în 10 martie 2019, la Wayback Machine.
Lacul Techirghiol Arhivat în 29 septembrie 2007, la Wayback Machine.
Despre Lacul Techirghiol

Reportaje

Techirghiol: lacul cu nămolul-minune, tratat ca o baltă, 29 iulie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
Comoara Techirghiol, înghițită de gunoaie, 25 iunie 2011, Feri Predescu, Evenimentul zilei

[1] Din punct de vedere geografic, numele desemnează în mod specific și precis lagunele adesea salmastre, situate la ieșirea unui curs de apă dulce spre mare și legate de aceasta printr-o portiță (în limba greacă στόμα - stoma, adică gură, în rusă бухта - buhta, idem), care străpunge cordonul litoral ce le desparte de larg (în română grind sau perisip, în greacă αμμογλώσσα limbă de nisip, în rusă Коса - kosa). Limanele sunt specifice Mării Negre. În România comunistă denumirea de limane pentru acest ansamblu a fost considerată învechită de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul denumirii de "liman" se folosește impropriu cuvântul lac, de exemplu în Dicționarul Enciclopedic, vol IV al Academiei Republicii Socialiste România, editura Politică, București, 1966.

[1]