Lagergeld (lagăre de concentrare)

Termenul „lagergeld” utilizat în contextul lagărelor de concentrare se diferențiază de termenul general de "Lagergeld" care se referă la lagăre de internare sau lagăre de prizonieri de război.

Bon de recompensă din lagărul de concentrare Mauthausen.

Nu trebuie confundat cu produsele create de echipa de falsificatori din lagărul de concentrare Sachsenhausen (cunoscută sub numele de SS-Unternehmen Bernhard, o acțiune de falsificare a banilor organizată de SD) sau cu suma plătită proprietarului unui depozit pentru stocarea (logistica) bunurilor sau pachetelor acolo.

Utilizare modificare

În unele lagăre de concentrare din Germania, operate de SS, s-a emis un așa-numit „lagergeld” sub formă de hârtie pentru deținuții din lagăr. Acesta avea diverse scopuri în lagăre. În primul rând, se dorea să nu ajungă în mâinile deținuților valută reală, care ar fi putut fi folosită pentru încercări de evadare din afara lagărului. De asemenea, un alt posibil scop era restrângerea corupției oficial interzise, dar răspândite în realitate, din partea personalului de pază al SS, deoarece lagergeld-ul nu era interesant pentru membrii SS și, prin urmare, aceștia nu se implicau în astfel de încercări ale deținuților.

Uneori, lagergeld-ul era folosit ca monedă de schimb prin intermediul căreia banii aduși de acasă sau donațiile de la membrii familiei puteau fi folosiți de SS. În acest sens, lagergeld-ul era schimbat la un curs de schimb mult mai defavorabil decât valoarea reală a bunurilor, iar numai cu acestea deținuții puteau achiziționa alimente sau bunuri din magazinele interne din lagăr, cum ar fi cantina. Existau reguli privind cantitățile maxime și perioadele de valabilitate ale tichetelor valorice.

În general, în lagărele de concentrare, nu exista o plată regulată pentru munca individuală a deținuților (salariu), ci, din când în când, unii primeau bonuri de recompensă (în germană Prämienscheine) (de exemplu, în Lagărul de concentrare Dachau, Lagărul de concentrare Herzogenbusch), bonuri valorice (în germană Gutscheine) sau cupoane (în germană Kupons) în valori mici (5, 10, 50 sau 100 de pfennigi, guldeni sau coroane) ca stimulent sau recompensă. În lagărele de concentrare, nu exista în mod fundamental o plată în sensul unui salariu regulat.

Exemplarele ale Lagergeld-urilor se găsesc în prezent în cataloagele colecționarilor de monede și bancnote (numismatică) sub termeni și titluri precum „Notgeld” (bani de necesitate) și „Lagergeld” (bani de lagăr), sau sub denumiri precum „Concentration camp scrip” (cupoane de lagăr de concentrare).

Ghettogeld (bani de ghetou) modificare

 
Ghettogled în valoare de 50 de mărci (avers)
 
Ghettogeld în valoare de 10 mărci (avers)
 
Ghettogeld în valoare de 10 mărci (revers)

Ghettogeld-ul care era în circulație în Ghetoul Litzmannstadt avea și el o funcție similară. Începând cu data de 8 aprilie 1940, în ghetou nu mai erau valabile marca germană sau zlotul polonez ca mijloc de plată, ci bancnotele și monedele Ghettogeld. Acestea erau emise oficial de către "Bătrânul (înțeleptul) evreilor din Litzmannstadt", adică conducătorul auto-administrației evreiești, Chaim Rumkowski⁠(d). Cu toate acestea, controlul real asupra ghetoului era exercitat de către autoritățile naziste care decideau emiterea banilor.

Au existat bancnote în valoare de 0,50, 1, 2, 5, 10, 20 și 50 de mărci. Ca monede, au fost emise unități de 10 pfennigi, precum și monede de 5, 10 și 20 de mărci confecționate din aluminiu și aliaj de aluminiu-magneziu.

Note modificare


Bibliografie modificare

  • Yasha L. Beresiner: Theresienstadt : a monetary system that never was. Arhivat în , la Wayback Machine. In: The Shekel. März–April 1983, S. 23ff.
  • Eric Brothers: Currency of the Lodz Ghetto : the story of these Holocaust issues is at once intriguing, heart-wrenching and malevolent. 2009.
  • Lance K. Campbell: Dachau concentration camp scrip. 1991.
  • Lance K. Campbell: Prisoner-of-war and concentration camp money of the twentieth century. 1993.
  • Steven Feller: Concentration camp money of the Nazi holocaust : symbol of survival. Arhivat în , la Wayback Machine. In: The Shekel. März–April 1983, S. 39ff.
  • Joel J. Forman: Holocaust Numismatics. Verlegt beim Simon Wiesenthal Center, LA. 2008 (engl.)
  • Guy M. Y. Ph. Franquinet, Peter Hammer, Hartmut Schoenawa, Lothar Schoenawa: Litzmannstadt … ein Kapitel deutscher Geldgeschichte. Selbstverlag Franquinet, Crailsheim 1994, ISBN 3-9804071-0-1.
  • Hans-Ludwig Grabowski: Das Geld des Terrors : Geld und Geldersatz in deutschen Konzentrationslagern und Gettos 1933 bis 1945 : Dokumentation und Katalog basierend auf Belegen der zeitgeschichtlichen Sammlung Wolfgang Haney sowie aus weiteren Sammlungen und Archiven. Regenstauf 2008, ISBN 978-3-86646-040-9.
  • Peter Hammer: Zur Echtheitsbestimmung der Münzen des Ghettos von Litzmannstadt. 1992.
  • P. Lauerwald: Das Lagergeld des Konzentrationslagers Mittelbau-Dora bei Nordhausen. In: Beiträge zur Heimatkunde aus Stadt und Kreis Nordhausen. Band 4, Nordhausen 1979, S. 38–44.
  • Albert Pick, Carl Siemsen: Das Lagergeld der Konzentrationslager und D.P.-Lager 1933–1947. Das Geld, die Dienstvorschriften, über Ausgabe und Wert. 2. Auflage. Heinrich Gietl Verlag, Regenstauf 1993, ISBN 3-924861-09-9.
  • Andrzej Podczaski: Katalog Papierowych Pieniedzy Zastepczych z Ziem Polskich. Tom V: Okres 1939–1960. Selbstverlag, Warszawa 2008. (Das Buch stellt u- a. das Getto- und Lagergeld, Kriegsgefangenenlagergeld, das Geld der Psychiatrischen Anstalten sowie die Scheine des Winterhilfswerkes im Generalgouvernement vor; polnisch)
  • Rudolf Richter: Notgeld Oesterreich : Lagergeld. H. Gietl Verlag, Regenstauf 1997, ISBN 3-924861-21-8. (Katalog des österreichischen Lagergeldes. Untertitel: Kriegsgefangenen-, Konzentrations-, Flüchtlings- und Interniertenlager in Österreich und der ehemaligen Donaumonarchie im 1. und 2. Weltkrieg sowie 1957 und Nebengebiete)
  • Manfred Schulze, Stefan Petriuk: Unsere Arbeit – unsere Hoffnung. Getto Lodz 1940–1945. Eine zeitgeschichtliche Dokumentation des Post- und Geldwesens im Lager Litzmannstadt. Postabteilung des Aeltesten der Juden in Litzmannstadt-Getto. Phil-Creativ Verlag, Schwalmtal 1995, ISBN 3-928277-65-0, S. 105–119. (Geldwesen im Getto)
  • Zvi Stahl: Jewish ghettos' and concentration camps' money. Übersetzung aus dem Ivrit/Neu-Hebr. durch Rebecca Sternberg. D. Richman Books, London/ Robert Deutsch, Old Jaffa 1990, ISBN 1-852-64071-5.
  • Alan York: Fraudulent, counterfeit, forged, spurious and controversial: bank note issues of concentration camps and ghettos. Arhivat în , la Wayback Machine. In: The Shekel. März–April 1983, S. 47ff.

Legături externe modificare