Deschide meniul principal

Laura Badea

scrimeră română
Laura Badea
Nume completLaura Gabriela Cârlescu-Badea
Născut(ă) (49 de ani)
București, România
Înălțime1,68 m
Greutate53 kg
Țară România
Armăfloretă
Mânăstângace
Antrenor naționalTudor Petruș
ClubCSA Steaua
Clasamentul FIEclasament (arhivă)

Laura Badea (n. 28 martie 1970, București, România) este o scrimeră română specializată pe floretă, campioană olimpică la Atlanta 1996, campioană mondială la Haga în 1995 și de trei ori campioană europeană în 1996, 1997 și 2004. Cu echipa României a fost medaliata olimpică cu bronz în 1992 și cu argint în 1996, campioană mondială în 1994 și campioană europeană în 2004.

Viață personalăModificare

Laura Badea s-a născut la București în anul 1970 ca cea mai mică din cei patru copii.[1] A practicat mai întâi atletismul și handbalul la școală, apoi la vârsta de 13 ani a început scrima la Clubul Sportiv Școlar nr. 1 din București.[2] Pe atunci citea Cei trei mușchetari de Alexandre Dumas și visa să fie printre eroii cărții. I-a plăcut și aspectul tactic: „Trebuia să gândesc, să găsesc procedeul prin care să-l înving. Era ca un joc de șah.[2]” La CSȘ1 a fost pregătită de Rodica Popescu și Maria Vicol. În anul 1988 s-a transferat la CSA Steaua, unde idolul ei, Reka Szabo, era legitimată și unde ea însăși a rămas pentru restul carierei sale.[2] La Steaua și la lotul național a fost pregătită de Tudor Petruș si George Oancea.[3]

În anul 1995 a absolvit Academia Națională de Educație Fizică și Sport.[1] A obținut în 2003 o diplomă de studii postuniversitare de specializare în „Comunicare și managementul resurselor umane” de la Universitatea din București - Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, apoi în 2007 un masterat în „Management și marketing în sport” de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași - Facultatea de Educație Fizică și Sport. Deține un doctorat în sport, 2009, despre acest subiect: „Contribuții la clarificarea raportului dintre inteligența motrică și capacitatea de efort în scrima de performanță”.[4]

În anul 1999 s-a căsătorit cu sabrerul Adrian Cârlescu.[5] Au o fiică, Maria, născută în 2001.

CarierăModificare

Laura Badea a luat primul titlu național în 1987, la juniori – a rămas campioană națională la juniori apoi la seniori până la 1997.[3] Prima Cupa a României o cucerește în 1987, la doar 17 ani! De-a lungul carierei a cucerit 4 medalii la Campionatele Balcanice (3 de aur și una de bronz), 22 de titluri naționale (individual și cu echipa) și 17 Cupe ale României (individual și cu echipa).

Cu echipa României s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Scrimă din 1991. A participat pentru prima dată la Jocurile Olimpice la Barcelona 1992. În ciuda faptului că era calificată printre primele trei, antrenorul nu a ales-o pe ea pentru a participa la proba individuală.[6] La proba pe echipe a câștigat medalia de bronz alături de Reka Szabo, Claudia Grigorescu, Elisabeta Tufan-Guzganu și Roxana Dumitrescu, o medalie pe care o descrie ca „cea mai dragă, pentru că visul [ei] a fost să ajung la Jocuri”.[6] În anul următor echipa a cucerit medalia de argint la Campionatul Mondial de la Essen, apoi a urcat pe prima treaptă a podiumului la Campionatul Mondial din 1994 de la Atena.

În anul 1995 Laura a cucerit titlul mondial la Haga, de această dată la individual, și a luat argintul pe echipe. Tot în 1995, la Jocurile Mondiale Militare de la Roma, Italia - obține medalia de argint la individual.

În anul 1996 Badea a devenit campioană europeană, învingând-o în finală pe unguroaica Gabriella Lantos. În același an la Jocurile Olimpice de la Atlanta a ajuns în finală, unde a trecut de italianca Valentina Vezzali, cucerind primul și singurul titlu olimpic românesc la scrimă feminină.[7] La proba pe echipe, delegația României a fost învinsă în finală de Italia și s-a mulțumit cu argint.

În 1997, la Torino - Italia și în 2001, câștigă Cupa Europei alături de colegele sale de la Clubul Sportiv al Armatei - Steaua București. Tot la Cupa Europei obține împreună cu colegele de la CSA Steaua București încă două medalii de argint și patru de bronz. În același an, 1997, obține o medalie de bronz cu echipa României la Jocurile Mondiale Universitare din Sicilia, Italia.

La Sydney 2000 a fost învinsă în finala mică de italianca Giovana Trillini și s-a clasat pe locul patru.

La Atena 2004 a fost învinsă în sferturile de finală de poloneza Sylwia Gruchała și s-a clasat pe locul cinci.

La vârsta de 34 de ani devine dublă campioană europeană la Copenhaga (individual și pe echipe) - Danemarca și, după 23 de ani de scrimă, a decis să pună punct carierei.[8].

A fost ambasador național pentru sport, toleranță și spirit sportiv pe lângă Consiliul Europei din 2004 până la 2011, președintele Comisiei Sportivilor și membru în Comitetul Executiv al Comitetul Olimpic și Sportiv Român din 2001 până în 2005, director la Departamentul de educație olimpică, sport școlar și universitar în Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) din 2005 până la 2012, membru în Consiliul Științei Sportului din România din 2006 până în 2009, membru al Comisiei de Regulament din cadrul Federației Internaționale de Scrimă (FIE).[1] A fost vicepreședinte al Federației Române de Scrimă din 2005 pană în 2011. În anul 2013 a fost inclusă în Hall of Fame-ul scrimei de către FIE.[1]

Din 2011 până în 2017 a fost Directorul Academiei Olimpice Române, iar din 2014 până în 2017 consilierul președintelui COSR. A fost președintele Federației Române de Scrimă din 2017 până în 2018.

În prezent este membru în Consiliul director al Agenției Naționale Anti-Doping, membru în Comisia de cultură olimpică și patrimoniu a Comitetelor Olimpice Europene (EOC) și membru al COSR. Are gradul de colonel în rezervă al Armatei României.[9]

DistincțiiModificare

  • Trofeul național pentru sport cu echipa de floretă (1994)[9]
  • Cea mai bună sportivă a României (1995)[9]
  • Asociația Presei Sportive - Cea mai bună sportivă din România (1996)
  • Ordinul Național „Pentru merit" în grad de comandor (2000)[9]
  • Emblema de Onoare a Armatei României (2007)[9]
  • Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de cavaler (2012)[9]
  • Ordinul „Meritul Sportiv" clasa I (2004)[9]
  • Maestră a sportului (1992)
  • Maestră emerită a sportului (1994)
  • Cetățean de onoare al Județului Argeș (2011)

ReferințeModificare

  1. ^ a b c d „Cârlescu-Badea, Laura (ROU)” (în engleză). Federația Internațională de Scrimă. 
  2. ^ a b c Ionuț Tătaru (). „Laura Badea – De la fascinația pentru Cei trei muschetari, la aurul olimpic”. Antena 3. 
  3. ^ a b Alexe Nicu, ed. (). „Federația Română de Scrimă”. Educației Fizice și Sportului din România (pdf). 1. Bucharest: Aramis. p. 1038. 
  4. ^ Daniel Ormuz (). „Laura Badea Cârlescu a primit titlul de doctor în sport”. Mediafax. 
  5. ^ Anca Vancu, Laurențiu Ungureanu (). „Laura Badea, scrimeră: «Am început să fac performanță cu Cei trei muschetari»”. Adevărul. 
  6. ^ a b Marina Bădulescu (). „ALBUMUL CU AMINTIRI răsfoit de... Laura Badea”. Agerpres. 
  7. ^ Mădălina Mihalache (). „Mari personalități sportive: Dan Grecu, primul aur pentru gimnastica românească și Laura Badea, singura scrimeră cu medalie de aur la Olimpiadă”. Adevărul. 
  8. ^ „Laura Badea-Cârlescu s-a retras din activitate”. Curierul Național. . 
  9. ^ a b c d e f g Irina Andreea Cristea (). „Campioana olimpică Laura Badea-Cârlescu împlinește 45 de ani”. Agerpres. 

Legături externeModificare