Lavra Peșterilor din Kiev

(Redirecționat de la Lavra Pecerska)
Lavra Peșterilor
Лавра.jpg
Informații generale
Confesiunecreștin-ortodoxă
Jurisdicție religioasăKyiv Eparchy[*]  Modificați la Wikidata
Localizare
ȚaraUcraina
LocalitateKiev
Coordonate50°26′3″N 30°33′33″E / 50.43417°N 30.55917°E50°26′3″N 30°33′33″E / 50.43417°N 30.55917°E
Date despre construcție
Stil arhitectonicbaroc ucrainean
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Perioadă construcție1051
Lavra Peșterilor
Patrimoniul Mondial UNESCO
Києво-Печерська лавра, вид з мосту Патона.jpg
Lavra Peșterilor din Kiev
ȚaraUcraina
Unitate administrativăKiev, Ucraina Modificați la Wikidata
Criterii(i), (ii), unic unei tradiții culturale, obiectivul ilustrează un stadiu semnificativ în istoria oamenilor Modificați la Wikidata
Referință527-002 Modificați la Wikidata
Anul1990 (Sesiunea a 14-a)
Lavra Peșterilor se află în Ucraina
Lavra Peșterilor
Lavra Peșterilor
Lavra Peșterilor (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate50°25′56″N 30°33′44″E / 50.432222222222°N 30.562222222222°E50°25′56″N 30°33′44″E / 50.432222222222°N 30.562222222222°E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO

Lavra Peșterilor din Kiev, cunoscută și sub denumirea de Lavra Pecerska, (în ucraineană Києво-Печерська лавра, transliterat: Kievo-Pecerska lavra, în rusă Киeво-Печерская лавра, transliterat: Kievo-Pecerskaia lavra) este o mănăstire istorică creștin-ortodoxă de la care își are numele sectorul orașului Kiev în care se află.

De la fondarea sa ca mănăstire a peșterilor⁠(d) în 1051,[1] lavra a fost un centru proeminent al creștinismului ortodox în Europa de Est. Alături de Catedrala Sfânta Sofia, a fost înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO.[2][nb 1] Complexul mănăstiresc este considerat rezervație (sanctuar) istorico-culturală națională separată, acesta fiind statutul național ce i s-a acordat pe 13 martie 1996.[4] Lavra nu doar că se află în altă parte a orașului, dar este parte a unui sanctuar național diferit de Catedrala Sfânta Sofia. În timp ce este o atracție culturală, mănăstirea este din nou activă, aici locuind 100 de călugări.[necesită citare] A fost desemnată una dintre cele șapte minuni ale Ucrainei⁠(d) pe 21 august 2007, pe baza voturilor experților și a comunității de pe internet.[necesită citare]

În prezent, jurisdicția asupra sitului este împărțită între muzeul de stat Rezervația Istorico-Culturală Națională Kiev-Pecerska[5] și Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei), fiind mănăstirea principală a acestei jurisdicții și reședința liderului ei, mitropolitul Onufrie.

NoteModificare

  1. ^ La sfârșitul lui 2010, o misiune de monitorizare a UNESCO a vizitat Lavra Peșterilor din Kiev pentru a verifica starea sitului. Atunci, Ministrul Culturii, Mihailo Kuliniak a declarat că situl istoric precum și Catedrala Sfânta Sofia n-au fost amenințate de „lista neagră” a organizației.[3] Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis în iunie 2013 că Lavra Peșterilor din Kiev și Catedrala Sf. Sofia cu tot cu edificiile mănăstirești asociate vor rămâne pe lista Patrimoniului Mondial.[2]

ReferințeModificare

  1. ^ [Magocsi P.R. A History of Ukraine. University of Toronto Press: Toronto, 1996. p 98.]
  2. ^ a b Kyiv Pechersk Lavra, St. Sophia Cathedral remain on UNESCO’s World Heritage List, Interfax-Ukraine (20 iunie 2013)
  3. ^ „«Софії Київській та Києво-Печерській лаврі «чорний список» ЮНЕСКО не загрожує» – Міністр культури Михайло Кулиняк”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Про надання статусу національного Києво-Печерському держав... - від 13.03.1996 № 181/96”. zakon1.rada.gov.ua. Accesat în . 
  5. ^ „Сайт Національного Києво-Печерського історико-культурного заповідника”. www.kplavra.kiev.ua. Accesat în .