Distingem între lege naturală și lege poziitivă. Legea naturală este cea care decurge din natura umană (vezi drept natural), legea pozitivă desemnează o normă juridică recunoscută (dacă este vorba de o lege naturală) sau stabilită de o instanță politică.

Dreptul natural este diferit de dreptul pozitiv, care este dreptul în vigoare și care este modificat în funcție de evoluția moravurilor. Dreptul natural este ansamblul drepturilor pe care fiecare individ le posedă datorită apartenenței la umanitate și nu din societatea în care trăiește.

Sursele legii pozitive pot fi cutuma, jurisprudența sau legislația produsă de un stat. În cel din urmă caz, dreptul pozitiv provine din normele stabilite de puterea legislativă -- legile în special. Prin extensie, această noțiune desemnează orice text provenit de la autoritatea de stat.