Legea Rayleigh-Jeans

Legea Rayleigh–Jeans, propusă la începutul secolului al XX-lea, a încercat să descrie distribuția spectrală a radiației termice a corpului negru în funcție de temperatură pentru toate lungimile de undă prin metodele fizicii clasice.

Comparație între Legea Rayleigh–Jeans, aproximația lui Wien și formula lui Planck pentru un corp la temperatura de 8 mK.

Expresia legii pentru lungimea de undă $\lambda \,$ este:

$B_{\lambda }(T)={\frac {2ckT}{\lambda ^{4}}}$

unde $c\,$ este viteza luminii $k\,$este constanta Boltzmann și $T\,$ este temperatura, în K.

Pentru frecvența $\nu \,$ relația se scrie:

$B_{\nu }(T)={\frac {2\nu ^{2}kT}{c^{2}}}$

Expresia legii Rayleigh–Jeans corespunde cu experiența în domeniul lungimilor de undă mari (sau frecvența mici), dar se abate mult de la experiență pentru lungimi de undă mici. Această neconcordanță este cunoscută în fizică drept catastrofa ultravioletă.

Vezi și

• Legile de deplasare ale lui Wien
• Legea Stefan-Boltzmann
• Ecuația Sakuma-Hattori

Legături externe

• en Derivation at HyperPhysics