Leon Viorescu

pictor român
Leon Viorescu
Date personale
Născut1886[1] Modificați la Wikidata
Botoșani, România Modificați la Wikidata
Decedat1936 (50 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
grafician[*]
ilustrator[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea de Arte „George Enescu” din Iași  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăPointilism, postimpresionism  Modificați la Wikidata
Influențat deSignac, Dărăscu

Leon Viorescu (n. 1886, Botoșani - d. 1936, București) a fost un pictor român.

Carieră

modificare
 
Lectură, adjudecată în 2011 cu 15.000 de euro.[2]

Leon Viorescu a fost absolvent în 1911 al Școlii de Belle Arte din Iași, făcând parte din generația lui Ștefan Dimitrescu și Tonitza cu care a fost foarte bun prieten. Profesia sa de bază pe tot parcursul vieții a fost de funcționar în cadrul Ministerului Cultelor începând din anul 1920. Stabilitatea financiară pe care i l-a dat locul de muncă a fost determinantă pentru traseu său artistic din arta plastică. Astfel, Leon Viorescu, alege pointilismul ca principalul mod de exprimare plastică abordat, stil pe care-l reinterpretează în stilul său propriu despre ce ar trebui să fie pictura. A creat în acest mod o atmosferă proprie ce-i aparține în totalitate, preluând doar o fațetă din această tehnică și anume acea sacadație a tușelor cu care construiește imaginile. Principala diferență dintre Signac, Dărăscu și Viorescu este exceptarea voită a interogației luminii. Viorescu în principal descompune mai întâi forma după care recompune cu minuțiozitate întregul.[2]

Viorescu a abordat peisajul, interioare, naturi statice, toate aceste definindu-l ca un maestru interbelic. Dintre toate temele, cele mai preferate au fost compozițiile de interioare la care se remarcă îndeosebi atmosfera creată, tipică și inconfundabilă.[2]

La Salonul Oficial din primăvara anului 1936 au fost expuse postmortem, optsprezece lucrări semnate de Leon Viorescu.[3]

Critică de artă

modificare
„LEON VIORESCU nu este - pentru înțelegerea curentă - nici un artist perfect, nici un original.

Nu mânuiește penelul cu verva grigorescianismului plăcințiu al cutărui maestru „specific românesc” - și nici nu cată să exercite, scrijelind retina, cu afectarea morfinomanică braco - picaso -latiană, a atâtor desrădăcinați.

Fiindcă Leon Viorescu ignorează moda, ignorează trucul, ignorează până și inofensivele rețete tehnice, transmise din atelier în atelier, cari, suplinind experiențele seculare, ușurează munca lucrătorului și-i liberează căile creațiunii.

E în opera lui, însă, o atențiune, o sinceritate - (oh! blestemat cuvânt compromis de cronicari!!) - o nu știu ce cucernicie, o fierbere lăuntrică, O IZBUCNIRE NEPREFĂCUTĂ A UNUI SENTIMENT ÎNCĂ NEINTÂLNIT IN PLASTICA ROMÂNEASCĂ și pe care - vag - l'aș putea compara cu sentimentul ce se ițește și perzistă, - dându-i o particulară coloratură - în DOINA noastră bătrână...

Din toată opera acestui pictor, se mai degajează totuș nu știu ce sfântă resemnare, nu știu ce evanghelică umilință, care te surprinde, te încântă ca un psalm - și te absoarbe.

Dacă ești un adevărat artist - pornești din expoziția lui Leon Viorescu cu semntimentul că ai poposit o clipă pe tărâmuri neprihănite și biblic odhnitoare. Parc'ai fi primit un nou botez...”

Galerie imagini

modificare

Bibliografie

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Leon Viorescu
  • “Note de Artă” în “Dimineața”, 6 februarie 1927
  • Dan Botta, “Cronica Plastică” în “Calendarul”, nr 550, 31 decembrie 1933
  • Petre Oprea, “Leon Viorescu”, Pro Arte, nr. 9, 1998, pp. 12–13

Legături externe

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ a b Leon Viorescu, Artnet, accesat în  
  2. ^ a b c http://www.artmark.ro/catalog/index.php/licitatia-de-impresionism-si-postimpresionism-romanesc-36-2011/leon-viorescu-lectura.html
  3. ^ Societatea de mâine, anul XIII, București, trimestrul Mai 1936, No 4(al 354-lea dela apariție)- pe BCUCLUJ: Salonul Oficial de pictură și sculptură, pag. 109 - 110 - articol de Mihail Straje, accesat 22 februarie 2024
  4. ^ Catalogul Salonului Oficial de desen și gravură din 1932 pe biblioteca-digitala.ro, accesat 22 februarie 2024