Leonid Petrescu
Date personale
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic
scriitor
Activitate
Lucrări remarcabileUltimul microb... (1960)
Autobuzul profesorului (1964)
Nu căutați eroul! (1967)

Leonid Petrescu a fost un medic și scriitor român de literatură de popularizare a științei și de literatură științifico-fantastică.[1]

Biografie

modificare

Leonid Petrescu a fost medic specialist în probleme de igienă. În anii 1940-1950 a scris lucrări pentru tinerii chimiști amatori (Chimia între noi, Minuni în eprubetă) sau cărți de protecția muncii în industria metalurgică.

A colaborat la revista Știință și tehnică (ambele serii: 1949-1954 și cea după iunie 1954) cu articole de popularizare a chimiei: Temperatura și viața, Apa în organismul omenesc, Pentru o alimentație științifică; de asemenea a avut o rubrică de lungă durată, Laboratorul chimistului amator.[2]

În anii 1960 a scris literatura educativă pentru copii cu elemente fantastice și științifico-fantastice (seria Ticǎ și Ricǎ), romane științifico-fantastice (Autobuzul profesorului, Nu căutați eroul!) și colecții de povestiri științifico-fantastice (Cearta furtunilor, Ultimul microb...).

În 1964, semnează articolul Despre viață și moarte în antologia Știința - prietena noastră publicată de Editura Politică.[2]

A avut preocupări și în domeniul benzilor desenate științifico-fantastic. Leonid Petrescu a scris mai multe scenarii publicate în revista Cravata roșie: Dispariția batiscafului (1966, desene de Dumitru Ionescu, cel care a realizat primele coperți ale Colecției „Povestiri științifico-fantastice” sau Misterul uzinei suboceanice (1967), bazat pe o lucrare anterioară a sa.[2]

Ion Hobana a afirmat că Leonid Petrescu a emigrat la sfârșitul anilor 1960 în Franța.[2]

Lucrări

modificare
  • Chimia între noi (1943), Editura Universul
  • Minuni în eprubetă (1945)
  • Respirația și viața (1962), Editura Tineretului, colecția Știința învinge, nr. 2
  • Chimistul casei (1960, ediția a II-a în 1966) Editura Tineretului
  • Igiena muncii în industria metalurgică (1966), Editura Medicală

Colecții de povestiri

modificare
  • Cearta furtunilor (1956) - conține două nuvele: Cearta furtunilor și Taina doctorului Pavel
  • Ultimul microb...: și alte povestiri științifico-fantastice (1960) - conține patru povestiri: „Ultimul microb”;[5] „Boala petelor verzi”; „O întîmplare de necrezut”; „Excursia”.

Seria Ticǎ și Rică

modificare
  • Ticǎ și Ricǎ în dezacord cu știința (1958), Editura Tineretului, - 72 pagini[6]
  • Ticǎ și Ricǎ au pornit spre lunǎ! (1961), Editura Tineretului, 128 pag.[7]. Coperta de Burschi.
  • Tică și Rică în țara imposibilului (1966), Editura Tineretului, Colecția Să știm, 96 pag.[8] Coperta de Burschi.

Ficțiune scurtă

modificare
  1. ^ Florin Manolescu - Literatura S.F., pag. 263
  2. ^ a b c d Mircea Opriță - Anticipații în regim polițist, Orizont SF, Curtea de Argeș, revistă de cultură, Anul VII, Nr. 5 (66), mai 2016, pag. 31
  3. ^ Autobuzul profesorului (1964), worldcat.org
  4. ^ Nu căutați eroul! (1967), worldcat.org
  5. ^ „Ultimul microb, fantlab.ru
  6. ^ Ticǎ și Ricǎ în dezacord cu știința (1958), books.google.ro
  7. ^ Ticǎ și Ricǎ au pornit spre lunǎ! (1961) la isfdb.org
  8. ^ Tică și Rică în țara imposibilului (1966) la isfdb.org

Bibliografie

modificare
  • Primul roman științifico-fantastic românesc, Recenzie redactată pe baza materialelor scrise de ing. Igor Sevianu, ing. Paul Ioanid, prof. F. Blassian și dr. Leonid Petrescu, în Știință și tehnică, nr. 7, iulie, 1955.

Vezi și

modificare