Limba iakută

Limba iakută, cunoscută și ca saha (în iakută, саха тыла/saha tîla) este o limbă care aparține grupului de limbi turcice, din familia limbilor altaice. Are în jur de 363.000 de vorbitori, majoritatea în Republica Saha din Rusia, comunități mai mici existând și în regiunile Amur, Magadan și Sahalin, respectiv în districtele autonome Taimiria și Evenkia.

Clasificare

Limba iakută face parte din familia limbilor turcice de nord. Această familie este un subgrup al limbilor turcice care aparține familiei de limbi altaice. Ca și finlandeza, maghiara și turca, iakuta utilizează armonia vocalică, este o limbă aglutinantă și nu are gen gramatical. Este o limbă SOV (subiect-obiect-verb).

Repartiție geografică

Iakuta este vorbită mai ales în Republica Iakuția. Este folosită de iakuți în regiunea Habarovsk și în câteva alte locuri din Federația Rusă, din Turcia și în alte părți ale lumii. Servește de lingua franca sau de limbă vehiculară cu alte etnii minoritare ale Republicii Iakuția.

Sistemul de scriere

Limba iakută folosește în scris alfabetul chirilic: alfabetul modern iakut, stabilit în 1939 de Uniunea Sovietică, constă în caracterele folosite de limba rusă cu cinci caractere adiționale: Ҕҕ, Ҥҥ, Өө, Һһ, Үү.

А а	Б б	В в	Г г	Ҕ ҕ	Д д	Дь дь	Е е
Ё ё	Ж ж	З з	И и	Й й	К к	Л л	М м
Н н	Ҥ ҥ	Нь нь	О о	Ө ө	П п	Р р	С с
Һ һ	Т т	У у	Ү ү	Ф ф	Х х	Ц ц	Ч ч
Ш ш	Щ щ	Ъ ъ	Ы ы	Ь ь	Э э	Ю ю	Я я

Declarația Universală a Drepturilor Omului

În limba iakută

Articolul 1. Дьон барыта бэйэ суолтатыгар уонна быраабыгар тэҥ буолан төрүүллэр. Кинилэр бары өркөн өйдөөх, суобастаах буолан төрүүллэр, уонна бэйэ бэйэлэригэр тылга кииринигэс быһыылара доҕордоһуу тыыннаах буолуохтаах.

În limba română

Articolul 1. Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.

Gramatică

Morfologie

Substantivul

Pluralul se formează cu ajutorul sufixului -LAr: таба (taba) „ren” – табалар (tabalar) „reni”, кус (kus) „rață” – кустар (kustar) „rațe”, орон (oron) „pat” – ороннор (oronnor) „paturi”.

Numeralul

Numeralele cardinale de bază sunt prezentate în tabelul de mai jos. Pentru comparație, sunt date și numeralele corespunzătoare din limba turcă.

turcă	iakută	iakută (transcriere)	română
bir	биир	biir	unu
iki	икки	ikki	doi
üç	үс	üs	trei
dört	түөрт	tüört	patru
beș	биэс	bies	cinci
altı	алта	alta	șase
yedi	сэттэ	sette	șapte
sekiz	аҕыс	ağıs	opt
dokuz	тоҕус	toğus	nouă
on	уон	uon	zece
yirmi	сүүрбэ	süürbe	douăzeci
otuz	отут	otut	treizeci
yüz	сүүс	süüs	o sută
bin	тыһыынча	tıhıınça	o mie

Numeralele de la 11 la 19 se formează din уон (uon) „zece” și un numeral de la 1 la 9: уон биир (uon biir) „unsprezece”, уон икки (uon ikki) „doisprezece” ș.a.m.d. Multiplii lui 10 de la 40 la 90 se formează dintr-un numeral de la 4 la 9 și уон (uon), de exemplu түөрт уон (tüört uon) „patruzeci”, сэттэ уон (sette uon) „șaptezeci”.

Numeralele ordinale se formează cu ajutorul sufixului -(I)s: иккис (ikkis) „al doilea”, бэһис (behis) „al cincelea”, алтыс (altıs) „al șaselea”, ахсыс (axsıs) „al optulea”.

Bibliografie

• Kaluzynski, Stanislav, Mongolische Elemente in der jakutischen Sprache, Varșovia, 1962.
• Krueger, John R., Yakut Manual, Bloomington, 1962.
• Maj, Emile & Leberre-Semenov, Marine, Parlons sakha; langue et culture iakoutes, L'Harmattan, Novembre 2010.
• Stachowski, Marek și Menz, Astrid, Yakut, Johanson, Lars și Csató, Éva Á. (coord.), The Turkic Languages, Routledge, 1998.
• Tvrdikova, Michaela, Contes de Sibérie, Prague, 1980.

Vezi și

• lingvistică
  • listă de limbi
    • familii de limbi
      • limbi altaice
        • limbi turcice
          • limbi turcice siberiene
• Iakuția

Legături externe

• Sahatîla.ru Dicționar rus-iakut și iakut-rus
• Dicționar iakut-englez Arhivat în 9 aprilie 2008, la Wayback Machine.
• Sakha Open World Arhivat în 19 iunie 2006, la Wayback Machine. - Radio în limba iakută