Limba iakută, cunoscută și ca saha[1] (în iakută, саха тыла/saha tîla) este o limbă care aparține grupului de limbi turcice, din familia limbilor altaice. Are în jur de 363.000 de vorbitori, majoritatea în Republica Saha din Rusia, comunități mai mici existând și în regiunile Amur, Magadan și Sahalin, respectiv în districtele autonome Taimiria și Evenkia.[2]

Clasificare modificare

Limba iakută face parte din familia limbilor turcice de nord. Această familie este un subgrup al limbilor turcice care aparține familiei de limbi altaice. Ca și finlandeza, maghiara și turca, iakuta utilizează armonia vocalică, este o limbă aglutinantă și nu are gen gramatical. Este o limbă SOV (subiect-obiect-verb).

Repartiție geografică modificare

Iakuta este vorbită mai ales în Republica Iakuția. Este folosită de iakuți în regiunea Habarovsk și în câteva alte locuri din Federația Rusă, din Turcia și în alte părți ale lumii. Servește de lingua franca sau de limbă vehiculară cu alte etnii minoritare ale Republicii Iakuția.

Sistemul de scriere modificare

Limba iakută folosește în scris alfabetul chirilic: alfabetul modern iakut, stabilit în 1939 de Uniunea Sovietică, constă în caracterele folosite de limba rusă cu cinci caractere adiționale: Ҕҕ, Ҥҥ, Өө, Һһ, Үү.

А а Б б В в Г г Ҕ ҕ Д д Дь дь Е е
Ё ё Ж ж З з И и Й й К к Л л М м
Н н Ҥ ҥ Нь нь О о Ө ө П п Р р С с
Һ һ Т т У у Ү ү Ф ф Х х Ц ц Ч ч
Ш ш Щ щ Ъ ъ Ы ы Ь ь Э э Ю ю Я я

Declarația Universală a Drepturilor Omului modificare

În limba iakută modificare

Articolul 1. Дьон барыта бэйэ суолтатыгар уонна быраабыгар тэҥ буолан төрүүллэр. Кинилэр бары өркөн өйдөөх, суобастаах буолан төрүүллэр, уонна бэйэ бэйэлэригэр тылга кииринигэс быһыылара доҕордоһуу тыыннаах буолуохтаах.

În limba română modificare

Articolul 1. Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.

Gramatică modificare

Morfologie modificare

Substantivul modificare

Pluralul se formează cu ajutorul sufixului -LAr: таба (taba) „ren” – табалар (tabalar) „reni”, кус (kus) „rață” – кустар (kustar) „rațe”, орон (oron) „pat” – ороннор (oronnor) „paturi”.[3]

Numeralul modificare

Numeralele cardinale de bază sunt prezentate în tabelul de mai jos. Pentru comparație, sunt date și numeralele corespunzătoare din limba turcă.

turcă iakută iakută (transcriere) română
bir биир biir unu
iki икки ikki doi
üç үс üs trei
dört түөрт tüört patru
beș биэс bies cinci
altı алта alta șase
yedi сэттэ sette șapte
sekiz аҕыс ağıs opt
dokuz тоҕус toğus nouă
on уон uon zece
yirmi сүүрбэ süürbe douăzeci
otuz отут otut treizeci
yüz сүүс süüs o sută
bin тыһыынча tıhıınça o mie

Numeralele de la 11 la 19 se formează din уон (uon) „zece” și un numeral de la 1 la 9: уон биир (uon biir) „unsprezece”, уон икки (uon ikki) „doisprezece” ș.a.m.d. Multiplii lui 10 de la 40 la 90 se formează dintr-un numeral de la 4 la 9 și уон (uon), de exemplu түөрт уон (tüört uon) „patruzeci”, сэттэ уон (sette uon) „șaptezeci”.[4]

Numeralele ordinale se formează cu ajutorul sufixului -(I)s: иккис (ikkis) „al doilea”, бэһис (behis) „al cincelea”, алтыс (altıs) „al șaselea”, ахсыс (axsıs) „al optulea”.[5]

Note modificare

  1. ^ en „Yakut”. Ethnologue. 
  2. ^ en „Yakut (саха тыла)”. Omniglot. 
  3. ^ Stachowski și Menz 1998, p. 421.
  4. ^ Stachowski și Menz 1998, p. 423.
  5. ^ Stachowski și Menz 1998, p. 424.

Bibliografie modificare

  • Kaluzynski, Stanislav, Mongolische Elemente in der jakutischen Sprache, Varșovia, 1962.
  • Krueger, John R., Yakut Manual, Bloomington, 1962.
  • Maj, Emile & Leberre-Semenov, Marine, Parlons sakha; langue et culture iakoutes, L'Harmattan, Novembre 2010.
  • Stachowski, Marek și Menz, Astrid, Yakut, Johanson, Lars și Csató, Éva Á. (coord.), The Turkic Languages, Routledge, 1998.
  • Tvrdikova, Michaela, Contes de Sibérie, Prague, 1980.

Vezi și modificare

Legături externe modificare