Listă de reptile din România
În România trăiesc peste 30 de specii și subspecii de reptile. Deși puține la număr față de regiunile tropicale, reptilele din România trăiesc în variate biotopuri. În pădurile de câmpie din zona stejarului se întâlnesc gușterul, șopârla de pădure, șopârlița de frunzar, șarpele de alun, șarpele lui Esculap, uneori și șarpele rău (în silvostepă). În pădurile din zona fagului și cele de conifere se adăpostesc șopârla de câmp, șopârla de munte, șarpele de alun, șarpele lui Esculap, năpârca și vipera comună. În golurile alpine înierbate trăiesc șopârla de munte, iar în pâlcurile de jnepeni, vipera. În stâncăriile montane și în rămășițele de munți sau pereții calcaroși dobrogeni se întâlnesc șopârla de ziduri, însoțită de prădătorul său șarpele rău. În stepă trăiesc șopârlă de stepă, șopârla verde de stepă, șarpele rău, balaurul dobrogean și vipera de fâneață. În stepă, prin viroage stâncoase cu vegetație de arbuști sau mărăcini, de preferință pe lângă o apă trăiește gușterul vărgat. În stepă, pădure, regiunile stâncoase se întâlnesc țestoasa de uscat dobrogeană (în Dobrogea) și țestoasa de uscat bănățeană (în Oltenia). Dunele de nisip de pe grindurile litorale, cu vegetație de sărătură și euforbii, sunt populate de șopârla de nisip și de șopârlă de grind. În stepa nisipoasă din Dobrogea a fost semnalat șarpele de nisip. Malurile bălților și apelor, de la nivelul mării și până în zona fagului, sunt locuite de șarpele de casă și șarpele de apă. În toate apele stătătoare se întâlnește broasca țestoasă de apă.
Ordinul Testudines
modificareSubordinul Cryptodira
modificareFamilia Emydidae
modificare- Emys orbicularis (Linnaeus, 1758) = Țestoasa de apă
- Trachemys scripta scripta (Schoepff, 1792) = Țestoasă de Florida cu tâmple galbene - Subspecie introdusă în România din America.
- Trachemys scripta elegans (Wied, 1836) = Țestoasă de Florida cu tâmple roșii - Subspecie introdusă în România din America. [1] [2]
Familia Testudinidae
modificare- Testudo graeca ibera Pallas 1814 = Țestoasa de uscat dobrogeană, Țestoasă de uscat
- Testudo hermanni boettgeri Mojsisovics, 1889 = Țestoasa de uscat bănățeană, Țestoasă de uscat - În România se întâlnește subspecia Testudo hermanni boettgeri, deși în literatura de specialitate se mai păstrează denumirea de Testudo hermanni hermanni Gmelin 1789 (care de fapt se întâlnește vestul Europei).
Familia Cheloniidae
modificare- Caretta caretta caretta (Linnaeus, 1758) = Țestoasa de mare - În Marea Neagră a fost găsit un singur exemplar, aruncat de valurile mării la 29.III.1937 în dreptul Capului Caliacra.
Ordinul Squamata
modificareSubordinul Sauria
modificareInfraordinul Scincomorpha
modificareFamilia Scincidae
modificare- Ablepharus kitaibelii stepaneki Fuhn 1970 = Șopârlița de frunzar - Descrisă de Fuhn și Vancea ca Ablepharus kitaibelii fitzingeri. De fapt Ablepharus kitaibelii fitzingeri este răspândită în Slovacia și Ungaria, iar Ablepharus kitaibelii stepaneki în România și Bulgaria
Familia Lacertidae
modificare- Lacerta agilis agilis, Linnaeus, 1758 = Șopârla de câmp
- Lacerta agilis euxinica Fuhn et Vancea, 1961 = Șopârlă de grind - Validitatea taxonului este contestată, Lacerta agilis euxinica fiind considerată de unii autori ca o denumire sinonimă a subspeciei Lacerta agilis chersonensis
- Lacerta agilis chersonensis Andrzejowski, 1832 = Șopârlă de stepă, Șopârla de câmp
- Lacerta diplochondrodes dobrogica Fuhn & Mertens, 1959 = Gușterul vărgat
- Lacerta viridis viridis (Laurenti 1768) = Gușterul
- Lacerta viridis meridionalis Cyrén 1933 = Gușterul sudic
- Podarcis muralis muralis (Laurenti 1768) sau Lacerta muralis muralis (Laurenti, 1768) = Șopârla de ziduri
- Podarcis muralis maculiventris (Werner 1891) sau Lacerta muralis aff. maculiventris, Werner 1891 = Șopârla de ziduri
- Podarcis tauricus tauricus (Pallas 1814) sau Lacerta taurica taurica Pallas, 1811 = Șopârlă de iarbă, Șopârlă dobrogeană, Șopârlă dobrogeană de stepă, Șopârla taurică, Șopârla verde de stepă, Șopârla de stepă
- Zootoca vivipara (Lichtenstein, 1823) sau Lacerta vivipara Jacquin, 1787 = Șopârla de munte
- Darevskia pontica (Lantz & Cyrén, 1919) sau Darevskia praticola pontica (Lantz and Cyrén, 1919), Lacerta praticola pontica Lantz et Cyrén, 1919 = Șopârla de pădure, Șopârla de luncă
- Eremias arguta deserti (Gmelin 1789) = Șopârla de nisip
Infraordinul Anguimorpha
modificareFamilia Anguidae
modificare- Anguis colchica (Nordmann, 1840) sau Anguis fragilis colchicus (Nordmann, 1840), Anguis fragilis colchica (Nordmann 1840) = Năpârca, Șarpe de rouă
Subordinul Serpentes
modificareInfraordinul Henophidia
modificareFamilia Boidae
modificare- Eryx jaculus turcicus (Olivier 1801) = Șarpe de nisip, Boa de nisip
Familia Colubridae
modificare- Natrix natrix natrix (Linnaeus 1758) = Șarpele de casă
- Natrix tessellata (Laurenti, 1768) = Șarpele de apă
- Dolichophis caspius (Gmelin, 1789) sau Coluber jugularis caspius Gmelin, 1789 = Șarpele rău, Șarpele cu abdomenul galben
- Elaphe sauromates (Pallas, 1811) sau Elaphe quatuorlineata sauromates (Pallas, 1814) = Balaur, Balaur dobrogean, Șarpele cu patru dungi răsăritean
- Zamenis longissimus (Laurenti, 1768) sau Elaphe longissima longissima (Laurenti, 1768) = Șarpele lui Esculap
- Coronella austriaca austriaca (Laurenti 1768) = Șarpele de alun
Familia Viperidae
modificare- Vipera ammodytes ammodytes (Linnaeus 1758) = Vipera cu corn, Vipera cu corn bănățeană
- Vipera ammodytes montandoni Boulenger 1904 = Vipera cu corn dobrogeană
- Vipera berus berus (Linnaeus 1758) = Vipera, Vipera comună
- Vipera berus bosniensis (Boettger, 1889) = Viperă bosniacă - prezența în România discutabilă
- Vipera nikolskii sau Vipera berus nikolskii (Vedmederya, Grubant & Rudajewa 1986) = Vipera lui Nikolsky
- Vipera renardi renardi (Christoph 1861) sau Vipera ursinii renardi (Cristoph, 1861) = Vipera de stepă Renard - prezența în România discutabilă, unii autori consideră populațiile din România ca aparținând subspeciei Vipera ursinii moldavica
- Vipera ursinii rakosiensis Méhely, 1894 = Vipera de fâneață
- Vipera ursinii moldavica Nilson, Andrén & Joger, 1993 = Vipera de stepă moldavă. A fost inițial considerată de Ion E. Fuhn ca fiind un hibrid între Vipera ursinii renardi și Vipera ursinii rakosiensis (Vipera ursinii rákosiensis ↔ Vipera ursinii renardi)
Referințe
modificare- ^ „Sos Tibor. The European Pond Turtle in Romania. In: European Pond Turtle. The genus Emys (Manfred Rogner), Edition Chimaira, 2009, 207-209” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Sos Tibor. Emys orbicularis vs Trachemys scripta elegans. Migrans. Volumul IX, nr. 1-2, Iunie 2007. Tîrgu-Mureș” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. LIII. 2010
- Cogălniceanu D., Rozylowicz L., Székely P., Samoilă C., Stănescu F., Tudor M., Székely D., Iosif R., (2013): Diversity and distribution of reptiles in Romania, ZooKeys 341: 49-76.
- Török Zsolt, Ghira Ioan, Sas István, Zamfirescu Ștefan. Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România. Editura Centrul de Informare Tehnologică ”Delta Dunării”, Tulcea, 2013
- Tibor Sos. Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna. Herpetologica Romanica. Vol. 2, 2008, pp.61-91 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Ion E. Fuhn, Șt. Vancea. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia (Țestoase, Șopîrle, Șerpi). București: Editura Academiei Republicii Populare România, 1961, 352 p.
- Ion E. Fuhn. Broaște, șerpi, șopîrle. Editura Științifică, București 1969.
- Situația speciilor de amfibieni și reptile din România. Herpeto Life Arhivat în , la Wayback Machine.
- Natalia B. Ananjeva, Nikolai L. Orlov, Roman G. Khalikov, Ilya S. Darevsky, Sergei A. Ryabov, Andrei V. Barabanov. The Reptiles of Northern Eurasia. Taxonomic Diversity, Distribution, Conservation Status. Zoological Institute, Russian Academy of Sciences. 2006
- Török Zsolt. Data-base with bibliographical sources on the Romanian herpetofauna and herpetologists. Sc. Annals of DDI vol. 17, 2011[nefuncțională]
- Clasele Amphibia și Reptilia. Clubul Herpetologic "Moldavica"
- Zsolt Török. Taxonomia și ecologia populațiilor de sopârle (Reptilia: Lacertidae) din Dobrogea de Nord. Teză de doctorat, 2008. Universitatea Bucuresti, Facultatea de Biologie
- Mircea-Dragomir Andrei. Contributions to the knowledge of the herpetofauna of southern Dobruja (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” 2002, Volume 44: 357 – 373 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Sorin Geacu. Fauna podișului Dobrogei. Analele Universității Bucuresti, Geografie. 2005
- Reptilele din Munții Măcinului Arhivat în , la Wayback Machine.