Lista dezertorilor sovietici și din Blocul Estic

Lista dezertorilor sovietici și din Blocul Estic își propune prezentarea succintă a diferitelor cazuri de dezertări din Lagărul comunist a unor persoane, unele cunoscute, altele devenite cunoscute datorită dezertării lor. La scurt timp după formarea Uniunii Sovietice, au fost puse în aplicare restricții de emigrare pentru a împiedica cetățenii să părăsească URSS-ul și să plece în diferite alte țări. În timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial, au fost puse în aplicare restricții similare în țările din Blocul Estic. Cu toate acestea, până în 1952, granița dintre Germania de Est și în zonele vestice ocupate se puteau trece ușor în cele mai multe locuri. În consecință, înainte de 1961, cele mai multe dintre emigrări Est-Vest au avut loc între Germania de Est și cea de Vest, înainte de 1961 peste 3,5 milioane de est-germani au emigrat în Germania de Vest. Pe 13 august 1961, s-a montat o barieră de sârmă ghimpată, care va deveni mai târziu Zidul Berlinul și va separa Berlinul de Vest de Germania de Est.

Miodrag Belodedici a dezertat în Iugoslavia înainte de Revoluție

Regizorul ceh Milos Forman a dezertat în 1968

Autorul de cărți politico-militare de origine rusă, Victor Suvorov, dezertat în 1978.

Deși mișcarea internațională a fost, în cea mai mare parte, strict controlată, a existat o pierdere constantă prin evadați (dezertori) care au fost capabili să utilizeze metode ingenioase să se sustragă de controlul de pe frontieră. Numeroase persoane notabile din Blocul din Est au fugit în țări din țările occidentale. Dintre dezertori notabili din: Germania de Est, Uniunea Sovietică, Polonia, Bulgaria, România, Cehoslovacia, Ungaria și Albania mai jos sunt enumerați câțiva.

Lista

Dezertări notabile din Blocul Estic dintre între anii 1944–1991

Numele	Profesiune	Locul nașterii	Dezertarea	Note
Svetlana Alliluieva	fiica lui Iosif Stalin	Rusia	1967	Ea a dezertat din URSS prin New Delhi, India. A demascat regimul tatălui ei, Iosif Stalin, deși criticile ei de prin anii 1980 s-au mai înmuiat.
G.M. Dimitrov	politician	Bulgaria	1945	A fost salvat de execuție de ambasadorul american. Mai târziu, a fondat organizații anticomuniste.
Peter Fechter	zidar	Germania de Est	1962	A fost împușcat încercând să fugă peste Zidul Berlinului. A căzut în „țara nimănui”, sângerând până la moarte peste o oră, fără asistență medicală.
Igor Gouzenko	agent GRU	Rusia	1945	A fugit la Ottawa, Canada și a demascat grupuri organizate de spioni.
Mihai Pacepa	agent Securitate	România	1978	Era general-locotenent de Securitate și consilier personal al lui Nicolae Ceaușescu. El a fugit în Ambasada americană de la Bonn, Germania de Vest. El a primit în contumacie (in absentia) două condamnări la moarte, cu o primă pentru eliminare de 2 milioane $. Carlos Șacalul a fost trimis pe urmele sale.
Matei Pavel Haiducu	agent Securitate	România	1978	A dezertat în Franța în 1981, printr-o misiune de spionaj industrial. A fost condamnat în contumacie la moarte.
Cornel Chiriac	jurnalist	România	1969	A dezertat în Austria cu o invitație falsă.
Vladimir Tismăneanu	politolog	România	1981	A dezertat în Spania printr-o vizită aprobată cu mama sa, în care dorea să viziteze locurile din Spania unde tatăl său a luptat în Războiul civil spaniol.
Mircea Florian	muzician	România	1986	A dezertat în SUA printr-o vizită aprobată pentru a susține un concert.
Ioan P. Culianu	filozof	România	1972	A dezertat în Italia; se crede să Securitatea mai târziu l-a asasinat.
Paul Barbăneagră	regizor de film	România	1964	A dezertat la Tours, Franța.
Paul Goma	scriitor	România	1977	A dezertat în Franța.
Valentin Poenaru	matematician	România	1961	A dezertat în timpul unei conferințe organizate la Stockholm, Suedia.
Miodrag Belodedici	fotbalist	România	1988	A dezertat la Belgrad, Iugoslavia.
Mihai Apostol	sportiv de caiac canoe	România	1989	–
Nadia Comăneci	gimnastă	România	1989	A fugit în Austria înainte de Revoluție.
Mihai Șubă	șahist	România	1988	A dezertat în Marea Britanie, în timpul unui turneu de șah de la Londra.
Kalinikos Kreanga	jucător de tenis de masă	România	1989	A dezertat în Luxembourg, în timpul campionatului de tenis pentru tineret.
Martina Navratilova	jucătoare de tenis de câmp	Cehoslovacia	1975	A dezertat în anul 1975 la US Open (tennis) din SUA.
Miloš Forman	regizor de film și actor	Cehoslovacia	1968	A fugit în SUA când URSS și aliații săi al Pactului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia; cunoscut pentru filmul Zbor deasupra unui cuib de cuci.
Rudolf Nuriev	balerin	Rusia	1961	A fugit la Paris
Viktor Korcinoi	șahist	Rusia	1976	Primul Mare maestru care a fugit; a dezertat în timpul unui turneu de la Amsterdam, în Olanda
Mihail Barîșnikov	balerin	Letonia	1974	A fugit în timpul unui turneu la Toronto, Canada.
Vladimir Rezun (Viktor Suvorov)	agent GRU / scriitor	Rusia	1978	spionaj militar pentru GRU, a fugit în Marea Britanie
Naim Süleymanoğlu	halterofil	Bulgaria	1986	Multiplu campion olimpic bulgar de etnie turcă, a fugit la Melbourne, Australia. A emigrat în Turcia.
Vladimir Artemov	gimnast	Rusia	1990	A fugit în SUA
Ferenc Puskás	fotbalist	Ungaria	1956	Cel mai bun fotbalist maghiar al tuturor timpurilor a fugit în timpul Cupei Europene de la Madrid, Spania.
Sándor Kocsis	fotbalist	Ungaria	1956	Fotbalist maghiar din "Echipa de Aur" a Ungariei, a fugit în timpul Cupei Europene în Madrid, Spania, apoi în Elveția.
Tamás Buday	sportiv de canoe	Ungaria	1987	A fugit în Canada.
Anatoli Granovski	din Ministerul Securității Statului al URSS-ului	URSS	1946	A dezertat la Stockholm, Suedia unde și-a scris autobiografia.
Milan Švec	din ambasada cehoslovacă de la Washington DC	Cehoslovacia	1985	A dezertat în Washington DC, unde a fost consilier ministerial. Mai târziu, a devenit comentator al relațiilor Est-Vest.
Vladimir Mihailovici Petrov	diplomat	Rusia	1954	A dezertat într-o misiune din Australia. Evenimentul a constituit baza Incidentului Petrov.
Arkadi Șevcenko	Subsecretar de Stat la ONU	Rusia	1978	Timp de trei ani înainte de dezertare, a spionat în favoarea americanilor. La două luni după dezertarea lui, soția lui a murit (se presupune că s-a sinucis).
Walter Polovciak	dezertor minor	Ucraina	1980	A fugit de sub supravegherea părinților când aceștia intenționau să se întoarcă în URSS.
Romuald Spasowski	ambasador	Polonia	1981	A dezertat atunci când, în 1981, în Polonia a fost declarată legea marțială.
Valdo Randpere	Ministru adjunct al justiției	Estonia	1986	A dezertat prin localitatea finlandeză Kotka în Suedia. A fugit de acțiunea sovieticilor de a distruge naționalismul estonian.
József Mindszenty	Cardinal	Ungaria	1956	În timpul Revoluției din Ungaria de la 1956 a dezertat prin Ambasada SUA din Budapesta. Mai târziu, s-a mutat în Austria.
Konstantin Volkov	agent NKVD	Rusia	1945	Șef-adjunct al NKVD-ului, a fugit în Istanbul, Turcia; după dezertare, a contactat consulatul britanic din Istanbul, a fost arestat de sovietici și a dispărut pentru totdeauna (posibil executat)
Oleg Gordeevski	agent KGB	Rusia	1985	A fugit în Marea Britanie prin Finlanda; a devenit agent dublu pentru MI6, după invazia sovietică a Cehoslovaciei din 1968; a fost condamnat la moarte în absență (in absentia).
Vladimir Pasecinik	inginer de arme biologice	Rusia	1989	A fugint la Paris, Franța; a avertizat lumea despre armele biologice ale URSS-ului.
Jonas Pleškys	căpitan de submarine	Lituania	1961	A fugit cu vasul lui în Suedia; a fost condamnat la moarte; CIA-ul îl ascundea de agenții sovietici. Se crede că acest incident l-a inspirat pe Tom Clancy să scrie romanul de spionaj "Vânătoarea după Octombrie Roșu".
Alexander Zuyev	pilot	URSS	1989	A fugit cu un MiG-29 la Trabzon, Turcia.
Franciszek Jarecki	pilot	Polonia	1953	A fugit cu un MiG-15 din Słupsk, Polonia în Danemarca.
Viktor Belenko	pilot	Rusia	1976	A fugit cu un MiG-25 în Hokkaido, Japonia.
Imre Lakatos	matematician	Ungaria	1956	A fugit în Viena, Austria după Revoluția ungară din 1956.
Gheorghi Markov	dramaturg	Bulgaria	1969	A fugit în Italia; a fost asasinat la Londra în 1978.
Nora Kovács	balerină	Ungaria	1953	A fugit împreună cu soțul ei, Istvan Rabovsky, la Berlinul de Vest.
István Rabovsky	balerin	Ungaria	1953	A fugit împreună cu soția lui, Nora Kovacs, la Berlinul de Vest.
Petr Beckmann	fizician	Cechoslovacia	1963	A fugit la Universitatea din Colorado, SUA.
Romanas Arlauskas	șahist	Lituania	1944	A fugit în Vest înainte ca armata sovietică să re-invadeze țara; a emigrat în Australia.
Fedir Bohatirciuc	șahist	Ucraina	1944	A fugit încă în timpul războiului, după ce a participat într-o organizație antistalinistă; a fugit la Praga, Cehoslovacia.

Referințe

• Böcker, Anita (1998), Regulation of Migration: International Experiences, Het Spinhuis, ISBN 90-5589-095-2 
• Council of Europe (1992), People on the move: new migration flows in Europe, Council of Europe, ISBN 92-871-2021-8 
• Dowty, Alan (1989), Closed Borders: The Contemporary Assault on Freedom of Movement, Yale University Press, ISBN 0-300-04498-4 
• Dowty, Alan (1988), „The Assault on Freedom of Emigration”, World Affairs, 151 (2) 
• Krasnov, Vladislav (1985), Soviet Defectors: The KGB Wanted List, Hoover Press, ISBN 0-8179-8231-0 
• Mynz, Rainer (1995), Where Did They All Come From? Typology and Geography of European Mass Migration In the Twentieth Century; EUROPEAN POPULATION CONFERENCE CONGRESS EUROPEAN DE DEMOGRAPHE, United Nations Population Division 
• Pearson, Raymond (1998), The Rise and Fall of the Soviet Empire, Macmillan, ISBN 0-312-17407-1 
• Pollack, Detlef; Wielgohs, Jan (2004), Dissent and Opposition in Communist Eastern Europe: Origins of Civil Society and Democratic Transition, Ashgate Publishing, Ltd., ISBN 0-7546-3790-5 
• Puddington, Arch (2003), Broadcasting Freedom: The Cold War Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty, University Press of Kentucky, ISBN 0-8131-9045-2 
• Roberts, Geoffrey (2006), Stalin's Wars: From World War to Cold War, 1939–1953, Yale University Press, ISBN 0-300-11204-1 
• Thackeray, Frank W. (2004), Events that changed Germany, Greenwood Publishing Group, ISBN 0-313-32814-5 
• Wegner, Bernd (1997), From Peace to War: Germany, Soviet Russia, and the World, 1939–1941, Berghahn Books, ISBN 1-57181-882-0 
• Weinberg, Gerhard L. (1995), A World at Arms: A Global History of World War II, Cambridge University Press, ISBN 0-521-55879-4 
• Wettig, Gerhard (2008), Stalin and the Cold War in Europe, Rowman & Littlefield, ISBN 0-7425-5542-9