Lista insulelor locuite din Croația

articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia

Aceasta este o listă a insulelor locuite din Croația, ordonată după numărul de locuitori la data de 31 martie 2001. Partea croată a Adriaticii cuprinde un număr de 698 insule, 389 insulițe și 78 de recifi[1], ceea ce plasează arhipelagul croat cel mai mare din Marea Adriatică și al doilea ca mărime din Marea Mediterană (arhipelagul grecesc fiind cel mai mare)[2].
Dintre cele 698 de insule numa 47 sunt locuite, în sensulcă insula respectivă are cel puțin un rezident. Alte surse indică numărul insulelor locuite din Croația la 66[3], care este numărul insulelor care au așezări pe ele[4], dar 19 dintre aceastea și-au pierdut populația permanentă ca urmare a declinului demografic, fenomem petrecut în toate insulele croate, ca urmare a unei activități economice insuficiente[5].
Insulele Croației au fost populate încă din timpul Greciei Antice (de exemplu, insula Hvar era deja populată între 3.500 și 2.500 Î.Hr,[6] Dionysius I al Siracuzei fondează o colonie pe insulele Hvar[6] în secolul al IV-lea Î. Hr). Populația totală a insulelor a avut un maxim în 1921 când număra 173.503 locuitori și a condtinuat în deceniile să cadă în declin, ajungând în 1981 la nivelul perioadei 1850[7]. Fenomenul depopulării s-a inversat de abia în anii '90, recensământul din 2001 a înregistrat o populație de 121.606 locuitori, în creștere față de 110.953 locuitori înregistrat în 1991.[4].
Activitățile economice de pe insule sunt agricultura (în principal viticultura și creșterea măslinilor), pescuitul și turismul. Economia locală este relativ nedezvoltată, în timp ce costurile vieții sunt cu 10% - 30% mai scumpe decăt pe continent[7] , astfel încât guvernul croat asigură suport și protecție sub diverse forme prin Actul Insulelor (în croată: Zakon o otocima) pentru a stimula economia locală, incluzând gratuități la poduri sau bilete de feribot gratuite pentru locuitorii insulelor.[8]

Harta insulelor croate din Marea Adriatică.

Insulele

modificare
Legenda densităților

     0–10 loc. pe km2

     10–50 loc. pe km2

     50–100 loc. pe km2

     100–150 ploc. pe km2

     >150 loc. pe km2

 
Portul oraşului Hvar de pe insula omonimă
 
Plajă pe insula Brač.
 
Arhipelagul Kornati.
 
O pădure pe insula Mljet.
 
Insula Rab.
 
O vie pe insula Vis.
 
Vara pe insula Krapanj.
# Insula Populația[1] Suprafața[1]
(km2)
Altitudinea maximă[1]
(metri)
Desnitatea
populației
(persoane pe
km2
)
1 Krk 17,860 405.78 568 44.0
2 Korčula 16,182 276.03 569 58.6
3 Brač 14,031 394.57 780 35.6
4 Hvar 11,103 299.66 628 37.1
5 Rab 9,480 90.84 410 104.4
6 Pag 8,398 284.56 349 29.5
7 Lošinj 7,771 74.68 589 104.1
8 Ugljan 6,182 50.21 286 123.1
9 Murter 5,060 18.60 125 272.0
10 Čiovo 4,455 28.80 217 154.7
11 Vis 3,617 90.26 587 40.1
12 Cres 3,184 405.78 639 7.8
13 Pašman 2,711 63.34 272 42.8
14 Dugi Otok 1,772 114.44 337 15.5
15 Vir 1,608 22.38 112 71.9
16 Šolta 1,479 58.98 236 25.1
17 Mljet 1,111 100.41 513 11.1
18 Lastovo 835 46.87 415 17.8
19 557 17.59 168 31.7
20 Prvić 453 2.37 75 191.1
21 Šipan 436 15.81 224 27.6
22 Koločep 294 2.4[9] 125[9] 122.5
23 Zlarin 276 8.19 169 33.7
24 Lopud 269 4.63[10] 216[10] 58.1
25 Silba 265 14.98 83 17.7
26 Vrgada 242 3.7[11] 115[11] 65.4
27 Krapanj 237 0.36[12] 1.5[12] 658.3
28 Molat 207 22.82 148 9.1
29 Ist 202 9.7[13] 174[13] 20.8
30 Susak 188 3.8[14] 98[14] 49.5
31 Drvenik Veliki 168 12.07 178 13.9
32 Olib 147 26.09 74 5.6
33 Kaprije 143 6.97 132 20.5
34 Žirje 124 15.06 134 8.2
35 Ilovik 104 5.2[15] 92[15] 20.0
36 Rava 98 3.6[16] 98[16] 27.2
37 Unije 90 16.92 132 5.3
38 Premuda 58 9.25 88 6.3
39 Drvenik Mali 54 3.3[17] 79[17] 16.4
40 Sestrunj 48 11.1[18] 185[18] 4.3
41 Zverinac 48 4.2[19] 111[19] 11.4
42 Rivanj 22 4.4[20] 112[20] 5.0
43 Biševo 19 5.8[21] 239[21] 3.3
44 Male Srakane 9 indisponibil 40[22] indisponibil
45 Vele Srakane 8 1.15[23] 59[23] 5.3
46 Kornat 7 32.30 237 0.2
47 Sveti Andrija 1 0.14[24] indisponibil 7.1




  1. ^ a b c d Institutul croat de statistică (). „Date geografice și meteorologice” (PDF). Anuarul statistic 2005. Central Bureau of Statistics. p. 43. Accesat în . 
  2. ^ Faričić, Josip (32-02-2006) Hrvatski pseudo-otoci Arhivat în , la Wayback Machine. (în croată). Accesat la data de 26-02-2009.
  3. ^ Žubrinić, Darko (1995) - Generalități despre Croația Accesat la data de 10-02-2006
  4. ^ a b Institutul croat de statistică (2005) Date geografice și meteorologice(PDF). Anuarul statistic 2005, pp.43. Accesat la data de 10-02-2006.
  5. ^ Treglav, Bojan (). „Za otoke milijardu kuna godišnje!” (PDF). Vjesnik (în croată). VJESNIK d.d. p. 2. Accesat în . 
  6. ^ a b „Povijest” (în croată). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ a b Ministerul dezvoltării și Reconstrucției (Februarie 1997). „Programul național de dezvoltare insulară” (PDF). Ministerul Mării, Transportului și Infrastructurii. Arhivat din original (PDF) la 2011-10-04. Accesat în 20 martie 2009.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  8. ^ „Actul Insulelor” (PDF). Ministerul Mării, Transportului și Infrastructurii. . Accesat în . 
  9. ^ a b „Koločep :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  10. ^ a b „Otok Lopud, Dubrovnik” (în croată). Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ a b „Vrgada :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  12. ^ a b „Comisia turistică Brodarija - Krapanj”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ a b „Ist :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  14. ^ a b „Susak :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  15. ^ a b „Ilovik :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  16. ^ a b „Rava :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  17. ^ a b „Drvenik Mali :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  18. ^ a b „Sestrunj :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  19. ^ a b „Zverinac :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  20. ^ a b „Rivanj :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  21. ^ a b „Biševo :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  22. ^ „Cave Srakane”. DCS Lošinj. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ a b „Vele Srakane :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în . 
  24. ^ „Sveti Andrija :: peljar.cvs.hr” (în croată). Accesat în .