Lorenzo al II-lea de' Medici

(Redirecționat de la Lorenzo al II-lea de Medici)
Lorenzo di Piero de' Medici
Senior al Florenței
Duce de Urbino
Date personale
Nume la naștereLorenzo di Piero de' Medici
Născut12 septembrie 1492(1492-09-12)
Florența, Republica Florenței
Decedat (26 de ani)
Careggi, Republica Florenței
ÎnmormântatSagrestia Nuova[*][[Sagrestia Nuova (building by Michelangelo in the church of San Lorenzo, Florence)|​]]
tomba di Lorenzo de' Medici duca di Urbino[*][[tomba di Lorenzo de' Medici duca di Urbino (sculpture by Michelangelo)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (sifilis) Modificați la Wikidata
PărințiPiero de' Medici
Alfonsina Orsini
Frați și suroriClarice de' Medici[*][[Clarice de' Medici (Italian noble (1493-1528))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMadeleine de La Tour d'Auvergne
CopiiCaterina, Regina Franței
Alessandro de' Medici, Duce al Florenței (nelegitim)
Ocupațieom de stat
lider
politician Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriduce
Familie nobiliarăCasa de Medici
Senior al Florenței
Domnie17 martie 1516 – 4 mai 1519
PredecesorGiuliano de' Medici
SuccesorGiulio de' Medici

A nu se confunda cu bunicul său, Lorenzo de' Medici (1449 - 1492)!

Lorenzo di Piero de' Medici (n. , Florența, Republica Florentină – d. , Careggi⁠(d), Toscana, Italia) a condus Florența din 1513 până la moartea sa în 1519 (a murit de sifilis). El a fost de asemenea Duce de Urbino din 1516 . Născut în Florența, el a fost fiul lui Piero di Lorenzo de' Medici și al Alfonsinei Orsini. Bunicii din partea tatălui au fost Lorenzo Magnificul și Clarice Orsini. Bunicii săi din partea mamei au fost Roberto Orsini, Conte Tagliacozzo și Caterina San Severino. Niccolo Machiavelli i-a dedicat lui Lorenzo lucrarea "Principele" a-l învăța despre tacticile pe care să le folosească pentru unificarea Italiei, dar intenția din spatele acestei dedicații rămâne învăluită în mister.

Unchiul său, tot un De Medici, Papa Leon al X-lea, l-a făcut pe "Lorenzino" Duce de Urbino în 1516 când avea vârsta de 24 ani. După scurta cucerire de către fostul Duce, Francesco Maria I della Rovere, Lorenzo a fost numit comandant al celor 10.000 de oameni trimiși tocmai să îl captureze, dar a fost rănit și s-a retras la Toscana. Lorenzo și-a recâștigat ducatul prin încheierea unui tratat în luna septembrie a aceluiași an (a se vedea Razboiul lui Urbino). Teritoriul s-a reîntors ulterior la familia Della Rovere, după moartea lui Lorenzo.

În timp ce era Duce de Urbino, el s-a căsătorit la 13 iunie 1518 cu Madeleine de la Tour, fiica contelui de Auvergne și au avut o fată, Caterina, care s-a născut la 21 de zile după moartea tatălui ei.

Ea avea să devină Caterina de Medici, celebra regină a lui Henric al II-lea al Franței, într-un mariaj aranjat de vărul ei îndepărtat, Papa Clement al VII-lea de Medici, ca o ultimă mutare de succes a acestuia.

Cavoul lui Lorenzo di Piero de' Medici din capela Medici a bisericii San Lorenzo, este ornamentat cu lucrările lui Michelangelo "Amurgul și Aurora" și "Gânditorul". Din cauza numelui identic cu cel al bunicului său (ambii numindu-se Lorenzo di Piero de Medici), al cărui cavou este de asemenea în capela Medici, cavoul său este adesea confundat cu cel al bunicului sau.