Wikipedia

Papa Clement al VII-lea

preot catolic francez
Clement al VII-lea
El papa Clemente VII, por Sebastiano del Piombo.jpg
Date personale
Nume la naștereGiulio Zanobi di Giuliano de' Medici Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
Florența, Republica Florentină[2] Modificați la Wikidata
Decedat (56 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Roma, Statele Papale[3] Modificați la Wikidata
Înmormântat basilica di Santa Maria sopra Minerva[*][[basilica di Santa Maria sopra Minerva (church in Rome, Italy)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiotravă Modificați la Wikidata
PărințiGiuliano de' Medici[4]
Fioretta Gorini; del Cittadino[*][[Fioretta Gorini; del Cittadino |​]] Modificați la Wikidata
CopiiAlessandro de' Medici Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[5] Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*]​
Catholic deacon[*][[Catholic deacon (in the Catholic Church, minister of an order immediately inferior to the priest, with functions of assistance in the exercise of worship and works of charity; His insignia are the crossed stole and the dalmatic)|​]] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiRoma
Statele Papale Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină
limba italiană Modificați la Wikidata
Activitate
Început de pontificat18 noiembrie 1523
Final de pontificat25 septembrie 1534
PredecesorPapa Adrian al VI-lea
SuccesorPapa Paul al III-lea
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Papa Clement al VII-lea (nume burghez: Giulio de´Medici; n. , Florența, Republica Florentină – d. , Roma, Statele Papale) a fost un membru al familiei de´Medici și papă al Romei din 18 noiembrie 1523 până la moartea lui.

Fiind un fiu ilegitim al lui Giuliano de´Medici din Florența, devreme a intrat în Ordinul Ioaniților devenind prior, adică locțiitorul starețului la Capua. Vărul lui, papa Leon al X-lea, l-a declarat un fiu al familiei de´Medici rezultat dintr-o căsnicie secretă. Astfel Giulio a putut să ocupe fel și fel de funcții profitabile. De pildă, el a fost arhiepiscop de Florența (din 9 mai 1513), episcop de Albia (1513-15), arhiepiscop de Narbonne (din 14 februarie 1515), administratorul apostolic al episcopatului Albenga (1517-18), episcop de Bologna (1518), administratorul apostolic al episcopatului Embrun (1518), administratorul apostolic al episcopatului Ascioli Piceno (1518), episcop de Eger (1520 -23) și administratorul apostolic al episcopatului Worcester (1521-22).

În data de 23 septembrie 1513 a fost ridicat în funcția de cardinal iar șase zile mai târziu Leon al X-lea l-a numit diacon-cardinal al bisericii titulare S. Maria in Domnica. Din 26 iunie 1517 biserica lui titulară a fost S. Clemente iar din 6 iulie aceluiași an S. Lorenzo in Damaso.

Încă din 6 iulie 1517 până în 19 noiembrie 1523 a ocupat funcția vicecancelarului bisericii și din 1 octombrie 1519 până-n 1 noiembrie 1520 l-a servit pe Leon ca și camerlengo.

Pe 18 mai 1523 conclavul l-a ales papă. Încoronarea lui a avut loc puțin timp după ziua sfântului Clement I, pe 26 noiembrie. Ca și în cazul succesorilor lui Clement al VIII-lea, Clement al IX-lea și Clement al XI-lea numele ales de el urma să indice linia generală a pontificatului său ("clemență"). Pe parcursul întregului său pontificat a încercat să mărească puterea politică a papalității, dar și a familiei de´Medici.

Din 1521 regele spaniol s-a aflat, împreună cu împăratul Reich-ului, Carol Quintul, în război cu regele francez Francisc I.. Ținta conflictului era nordul Italiei. Încercând inițial să rămână neutru, totuși cu timpul s-a apropiat de tabăra nemților. În 1526 însă, după arestarea regelui Francisc, a întrerupt alianța cu Carol Quintul, aderând Ligii de la Cognac. Ca urmare, în anul 1527 trupele imperiale au cucerit și prădat Roma ("Asediul Romei", Sacco di Roma). Clement al VII-lea, la rândul lui, s-a refugiat atunci prin "Pasajul Borgo" în Castelul Sant'Angelo care a fost asediat de adversarii lui un timp îndelungat. Fiind amenințat și cu asasinarea Catarinei de' Medici, s-a predat până la urmă. După arestarea papei toată familia de Medici a fost izgonită din Florența.

Papa Clement al VII-lea

În data de 29 iunie 1529 Clement al VII-lea a încheiat cu împăratul Carol Quintul Pacea de la Barcelona. Așa cum clanul de' Medici a primit înapoi Florența, așa și papa a ajuns din nou stăpânul Statului Papal. Pe 24 februarie 1530 papa Clement al VII-lea l-a și încoronat pe Carol Quintul la Bologna.

Datorită Reformei Protestante, împăratul i-a cerut papei invocarea unui conciliu, ceea ce cel din urmă a refuzat. La fel, Clement al VII-lea a refuzat cerința lui Henric al VIII-lea să-l divorțeze de Katharina de Aragón, așa că regele englez s-a dezis de papă, ceea ce a dus până la urmă la crearea Bisericii Anglicane ("Church of England") și o nouă sciziune bisericească.

Clement al VII-lea a decedat pe 25 septembrie 1534 în urma consumului unor ciuperci otrăvitoare, fiind înmormântat în basilica "Santa Maria sopra Minerva" din Roma.

BibliografieModificare

  • Klemens VII. (Papst). În: Biographisch-Bibliographisches Kirchenlexikon (BBKL)
  • Remarca dinCatholic Encyclopedia (engleză, ed. din 1913)
  • Literatură din partea lui și despre Clement al VII-lea în: Katalog der Deutschen Nationalbibliothek

NoteModificare

  1. ^ a b c d BeWeB, accesat în  
  2. ^ „Papa Clement al VII-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ „Papa Clement al VII-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ The Peerage 
  5. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  


Predecesor:
Papa Adrian al VI-lea 		Clement al VII-lea
 Succesor:
Papa Paul al III-lea



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Papa_Clement_al_VII-lea&oldid=15513473