Dosarul „Loteria I”
Dosarul Loteria I a fost un scandal de evaziune fiscală din România care l-a avut în centru pe omul de afaceri George Copos. În vara anului 2004, Loteria Națională a cumpărat un pachet de 38 de spații comerciale, indirect, de la compania Ana Electronic a lui George Copos[1]. Tranzacția s-a realizat prin trei intermediari, două persoane fizice (Ion Matei și Nicolae Ghinea) și o firmă, Rom Tour GM Impex SRL[1]. Cei trei intermediari au cumpărat de la George Copos la un preț foarte mic[1]. Ei au revândut apoi Loteriei, după doar câteva săptămîni, la un preț de 10-12 ori mai mare[1]. Copos a ales această metodă de a vinde cele 38 de clădiri Loteriei deoarece persoanele fizice sunt scutite de impozit în cazul tranzacțiilor imobiliare, iar cealaltă persoană juridică era o microîntreprindere, care a plătit impozitul legal specific IMM-urilor, de doar 1,5%, în loc de 25% cât ar fi trebuit să plătească Ana Electronic dacă ar fi vândut direct Loteriei[1].
De fapt, Loteria Română a plătit 5,2 milioane de euro pentru cele 38 de spații unor intermediari care au legătură directă cu George Copos[1]. Dacă acesta ar fi vândut spațiile Loteriei direct prin firma sa, el ar fi trebuit să plătească un impozit de peste un milion de euro[1]. După ce a vândut prin intermediari, Copos a plătit doar 1,5% din suma tranzacției, adică 78.000 de euro[1]. Cele 38 de spații comerciale au fost obținute de Ana Electronic prin preluarea societății Fast Service Electronica SA București, preluare care a fost de asemenea contestată, făcând obiectul dosarului Loteria II [2].
Istoric
modificareUrmărirea penală a fost declanșată pe 11 ianuarie 2006 de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, sub acuzația de evaziune fiscală[3][4][5]. Pe 6 iunie 2006, George Copos a fost trimis in judecată, alături de alte patru persoane[3][6]. Cu câteva zile înainte (la 1 iunie) acesta demisionase din funcția ocupată în Guvern, de vicepremier[3][7]. Ceilalți inculpați în dosar erau Gilio Giuzepe Roza (administrator la SC Romtour SRL) - evaziune fiscală; Nicolae Cristea (director general la Compania Națională Loteria Română) - complicitate la evaziune fiscală; Stelian Ioan Rațiu (administrator la firma Transilvania International) - evaziune fiscală; Gabriel Rogoveanu (agent imobiliar la firma Euroest Invest) - complicitate la evaziune fiscală[3].
La data de 22 octombrie 2007 Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) decide că dosarul trebuie trimis către Parchetul de pe lângă ÎCCJ, pentru refacerea urmăririi penale[3]. La data de 14 aprilie 2008 recursul DNA la această decizie a fost admis, iar dosarul a rămas pe rolul ÎCCJ.[3] La data de 9 decembrie 2009 dosarul a fost trimis la Judecătoria Sectorului 2 București.[3]
Pe 25 august 2014, Tribunalul București l-a condamnat pe George Copos la patru ani de închisoare cu executare, decizia instanței fiind definitivă.[8]
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ a b c d e f g h Copos a pierdut primul meci cu DNA în dosarul Loteria[nefuncțională], 15 Apr 2008, cotidianul.ro, accesat la 5 noiembrie 2010
- ^ Copos a fost "regizorul și scenaristul" afacerilor din dosarul Loteria II, potrivit DNA, 06 ianuarie 2009, realitatea.net, accesat la 5 noiembrie 2010
- ^ a b c d e f g 1591 de zile de la trimiterea in judecata, Dosarul "Loteria I" - George Copos Arhivat în , la Wayback Machine., hotnews.ro, accesat la 5 noiembrie 2010
- ^ Copos a rămas fără "frisca". Il asteapta procurorii, 02 iunie 2006, evz.ro, accesat la 5 noiembrie 2010
- ^ Copos cere contraexpertiza in dosarul Loteria, 22 mai 2006, zf.ro, accesat la 5 noiembrie 2010
- ^ Copos, trimis in judecata, 06 iunie 2006, evz.ro, accesat la 5 noiembrie 2010
- ^ Copos a demisionat din Guvern, 01 iunie 2006, evz.ro, accesat la 5 noiembrie 2010
- ^ George Copos, condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I, 25 august 2014, Catalin Lupasteanu -Mediafax, Gândul, accesat la 25 august 2014