Lupus de Friuli
| Lupus de Friuli | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al VII-lea d.Hr.  |
| Decedat | 666 d.Hr. |
| Cauza decesului | ucis în luptă |
| Copii | Arnefrid de Friuli Theuderata von Friaul[*][1] |
| Ocupație | aristocrat |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Duke of Friuli[*] (–) |
Modifică date / text  | |
Lupus (d. cca. 666) a fost duce longobard de Friuli, începându-și domnia undeva între 660 și 663 și până la moarte.
Imediat după ce a succedat în Ducatul de Friuli, Lupus a invadat Grado cu un corp de cavalerie și a prădat orașul, după care s-a îndreptat către Aquileia, de unde a jefuit comorile patriarhatului.
Atunci când regele Grimoald I al longobarzilor a pornit către sud, pentru a veni în sprijinul fiului său, Romuald I de Benevento și a longobarzilor din Benevento amenințați de împăratul bizantin Constans al II-lea, el l-a lăsat în locul său pe Lupus, pentru a administra Pavia. Însă Lupus, crezând că Grimoald nu va reveni din campania din sud, a guvernat în mod despotic și a preluat puterea efectivă. Atunci când Grimoald s-a întors la Pavia, Lupus a fugit la Cividale, sediul Ducatului de Friuli, pentru a rezista în fața răzbunării regelui. Regele longobard a făcut imediat apel la khaganul avarilor pentru a ataca Friuli. Lupta cu avarii a durat vreme de patru zile la Flovius,[2], unde, după multe confruntări, a căzut în luptă.
Fiul său, Arnefrid a revendicat Friuli la moartea tatălui său, însă Grimoald s-a opus acestuia. Pe de altă parte, fiica lui Lupus, Theuderada (sau Theodorada) s-a căsătorit cu fiul lui Grimoald, Romuald de Benevento, ea activând ca regent în Ducatul de Benevento pentru fiul ei, Gisulf I.
Note
modificare- ^ The Peerage
- ^ Fluvius Frigidus ("râul rece"), situat în Carniola, la sud-est de Cividale, cf. Hodgkin, vol. VI, p 286 nota 1.
Bibliografie
modificare- Paul Diaconul. Historia Langobardorum Arhivat în , la Wayback Machine.. (trad. William Dudley Foulke), University of Pennsylvania, 1907.
- Ludo Moritz Hartmann, Geschichte Italiens im Mittelalter, Gotha, 1903.
- Thomas Hodgkin, Italy and her Invaders, Clarendon Press, 1895.
- Charles Oman, The Dark Ages 476–918, Londra, Rivingtons, 1914.