Mădălin Hodor
| Mădălin Hodor | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1977 (47 de ani)  Roznov, România[1] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | istoric |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași |
Modifică date / text  | |
Mădălin Hodor (n. 1977, Roznov, Neamț, România) este un istoric și cercetător român.
Biografie modificare
În anul 1999 a absolvit Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a realizat studii postuniversitare aprofundate cu specializarea în istorie medievală universală.[2]
Din anul 2000 este funcționar în cadrul Direcției Investigații a Consiliului Național pentru Studierea Arhivei Securității (CNSAS).[2]
Din luna martie 2021, Mădălin Hodor are și o activitate didactică în cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, instituție de învățământ superior din cadrul Serviciului Român de Informații, în programul postuniversitar de educație permanentă „Democrație și totalitarism”.[3]
Activitate profesională modificare
Ca funcționar în cadrul CNSAS acesta a documentat recrutarea lui Victor Atanasie Stănculescu; mecanismele generatoare de panică și dispersarea demonstranților de la mitingul organizat de Nicolae Ceaușescu în 21 decembrie 1989 din Piața Palatului; deconspirarea colaboratorilor notabili ai Securității (lucrători, nomenclaturiști și militari), acțiuni secrete aferente și activitatea ulterioară Revoluției din 1989; confiscarea averilor de către regimul comunist; traseul tranzacțiilor externe ale regimului și ajungerea în posesia unor personalități.[2]
De asemenea, a sesizat public campaniile de dezinformare, realizate inclusiv prin cercetările anumitor angajați ai Direcției Cercetare CNSAS, cu privire la distincția falsă între părțile poliției politice românești, „rea” și o alta „bună” și riscurile privind avizarea în 2018 a lui Cazimir Ionescu ca membru al Colegiului CNSAS de către Parlament.[2]
În 2018 a publicat o listă în care figurau intelectuali, actuale personalități, care colaborau la nivelul lui mai 1985 cu unitatea Securității care supraveghea emigrația românească, fiind sancționat de către CNSAS prin reținerea unor drepturi salariale și anularea acreditărilor. În 2020 instanța a motivat decizia în favoarea acestuia.[2]
Și-a manifestat interesul pentru comasarea, punerea la dispoziție și accesul liber a arhivelor în prezent aflate, fragmentat, în posesia Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Justiției, Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Arhivelor Naționale.[2]
În 21 decembrie 2019, împreună cu mai mulți activiști, a adresat lui Klaus Iohannis în funcția de Președinte al României, o scrisoare deschisă prin care se solicita sprijinul pentru repararea nedreptăților istorice asupra victimelor Revoluției.[2]
Mădălin Hodor și-a exprimat public sprijinul față de Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, în a cărui teză de doctorat au fost descoperite pasaje copiate integral[4] din articole din Wikipedia, ediția în limba engleză.[5]
Publicații modificare
- Cadrele Securității, 1948-1989
- Istoria spionajului românesc de la Al Doilea Război Mondial la Revoluția din Decembrie 1989
- Revoluția Română din Decembrie 1989
- Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989, Andrei Ursu, Roland O. Thomasson, Mădălin Hodor, Editura Polirom, 2019
Note modificare
- ^ https://www.catavencii.ro/editorial/hold-the-door-madaline-hold-the-door/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d e f g „Mădălin Hodor”. oameniputereromania.org. Accesat în .
- ^ „EXCLUSIV Cercetătorii CNSAS Mădălin Hodor și Mihai Demetriade predau la Academia SRI / Hodor a absolvit serviciile de informații de orice implicare în legile securității care le sporesc semnificativ puterile/ SIE a admis că a fost consultat de Președinție și Guvern la elaborarea legilor”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „USR: Bode a copiat cuvânt cu cuvânt de pe Wikipedia în teza de doctorat”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ „Mădălin Hodor, postare pe Facebook, 9 octombrie 2022”. Facebook. Accesat în .