Mănăstirea capucină din Salzburg

Mănăstirea capucină din Salzburg
1704 - Salzburg - Kapuzinerberg.JPG
Informații generale
Confesiunecatolicism  Modificați la Wikidata
Jurisdicție religioasăArhidieceza de Salzburg  Modificați la Wikidata
ȚaraFlag of Austria.svg Austria Modificați la Wikidata
LocalitateSalzburg Modificați la Wikidata
Land al AustrieiFlag of Salzburg, Vienna, Vorarlberg.svg Salzburg
Coordonate47°48′07″N 13°02′48″E / 47.8019°N 13.0468°E
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Localizare
Prezență online
site web oficial

Mănăstirea capucină din Salzburg (în germană Kapuzinerkloster Salzburg) se află situată pe muntele Kapuzinerberg din Salzburg (Austria).

Uşa de stejar a mănăstirii

Prințul-arhiepiscop Wolf Dietrich von Raitenau a răspuns la Reformă prin aducerea la Salzburg a două ordine ale călugărilor cerșetori: după franciscani, i-a adus în 1596 pe capucini. Viața simplă a capucinilor, care se apropia de spiritul evanghelic, trebuia să-i conducă pe oameni înapoi la Biserica Catolică. Ca și mănăstirea Nonnberg aflată deasupra orașului vechi (Altstadt), Mănăstirea Capucinilor domină Orașul nou (Neustadt).

Obiectivul Kapuzinerkloster und -kirche, hl. Bonaventura, Trompeterschlössl und Mauern se află pe lista monumentelor istorice din Austria, precum și printre obiectivele incluse în Centrul istoric al orașului Salzburg din Patrimoniul mondial UNESCO.

Istoria mănăstiriiModificare

Pe locul actual al mănăstirii s-a aflat fortificația medievală Trompeterschlössl.

Prin 1620 a avut loc deja o primă extindere a mănăstirii. În 1668 mănăstirea a devenit, alături de așezămintele monahale din Bolzano și Innsbruck, o mănăstire de pregătire a călugărilor capucini. Prin urmare, ea a trebuit să fie extinsă din nou în 1690 și prelungită până la zidurile masive ale bastionului. De atunci, mănăstirea este despărțită printr-un culoar de trecere în două curți mici. Mănăstirea a dobândit, astfel, forma sa actuală. Călugării au rămas de-a lungul secolelor independenți de autoritatea principilor și a episcopilor, fiind subordonați numai papei.

Principele-arhiepiscop Hieronymus von Colloredo, adept al iluminismului catolic (Aufklärung), nu a fost un susținător al ordinelor călugărilor cerșetori, considerați fără utilitate socială. Ca urmare a tensiunilor interne, el a împărțit vechea provincie capucină Tirol-Salzburg. În 1810/1811 mănăstirea a fost apoi preluată de francezi, grădină mănăstirii fiind confiscată și folosită ca pășune pentru cai. În 1813, mănăstirea a fost ocupată de bavarezi, iar călugării au trebuit să se mute din nou, timp de 13 săptămâni, în mănăstirea franciscană. Perioada nazistă a fost chiar mai grea. În 1939 mănăstirea și biserica au fost confiscate. Clădirile urmau a fi dărâmate pentru a face loc unui viitor Gauforum gigantic. Frații și-au continuat activitatea în acest timp în Maria Plain. Grădina mănăstirii a fost ocazional deschisă pentru public. După întoarcerea călugărilor în 1945, în clădirile mănăstirii locuiau mulți refugiați, iar viața religioasă a trecut printr-o perioadă foarte tulbure. Ultima renovare majoră a mănăstirii a avut loc în anii 1980-1983. Atunci au fost redescoperite vechea fântână cu îngeri și vechiul portal boltit ale fortificației Trompeterschlössls și s-au restaurat obiectele de preț ale mănăstirii. Mănăstirea este în prezent un centru important de instruire a noviciatului capucin din întreaga lume vorbitoare de limbă germană (din 1998).

În timpul său vizitei sale de trei zile la Salzburg în 1988, Papa Ioan Paul al II-lea a locuit în mănăstire.[1]

Biserica mănăstiriiModificare

Biserica mănăstirii de pe Kapuzinerberg[2] a fost sfințită în anul 1602. Lăcașul de cult este consacrat sfinților Francisc de Assisi și Ioan Bonaventura. Cele zece sculpturi în relief cunoscute care decorează ușa de stejar a bisericii mănăstirii au fost realizate prin 1450 și provin probabil de la catedrala romanică veche.

Cele zece familiare reliefuri care decorează ușa de stejar a bisericii abației, și au fost fabricate în 1450 sunt, probabil, de la romanic catedrala veche.

Grădina mănăstiriiModificare

Capucinii nu aveau inițial nicio grădină de flori și de legume, care era și este întotdeauna importantă pentru ucenicii Sfântului Francisc. Wolf Dietrich a cumpărat în anul 1607 un teren de la contabilul orășenesc Jakob Mayr și a dăruit-o capucinilor. Sf. Francisc de Assisi a avut o relație deosebit de strânsă cu natura.

ReferințeModificare

BibliografieModificare

  • Reinhard Medicus: Über Kloster und Garten der Kapuziner, Franziskuskapelle und St.-Johannis-Kirche. In: Bastei. Zeitschrift für die Erhaltung und Pflege von Bauten, Kultur und Gesellschaft. 56. Jahrgang, 2. Folge, Juni 2007.

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea capucină din Salzburg

7Coordonate: 47° 48′ 7″ N, 13° 2′ 48″ E