Manuelito
| Manuelito | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1818[1]  Utah, SUA |
| Decedat | 1894 (76 de ani) Arizona, SUA |
| Cauza decesului | cauze naturale (rujeolă) |
| Cetățenie |  Statele Unite ale Americii |
| Ocupație | șef de trib[*] |
Modifică date / text  | |
Căpetenia Manuelito sau Hastiin Chʼil Haajiní (n. 1818, Utah, SUA – d. 1894, Arizona, SUA) a fost unul dintre liderii poporului Diné înainte de deportarea amerindienilor Navajo(d). Manuelito este dimnutivul numelui Manuel, varianta iberică a numelui Immanuel(d); Manuelito, în traducere aproximativă, înseamnă Micul Immanuel. S-a născut în clanul Bit'ahnii sau „Folded Arms People Clan″,[2] lângă Bears Ears(d) din sud-estul statului Utah în jurul anului 1818. Acesta era cunoscut sub diverse nume: Ashkii Diyinii, Dahaana Baadaané, Hastiin Ch'ilhaajinii,[3] respectiv Nabááh Jiłtʼaa celorlați semeni Diné, iar sursele străine îl numesc „Bullet Hole”.
Manuelito a fost un cunoscut lider navajo care și-a unit națiunea pentru a lupta împotriva Armatei Statelor Unite. Timp de câțiva ani, a condus un grup de războinici, care s-a împotrivit încercărilor Guvernului Statelor Unite de a deporta poporul navajo în Bosque Redondo(d), New Mexico în 1864. După ce au fost strămutați în Bosque Redondo, Manuelito a fost unul dintre semnatarii Tratatului Navajo din 1868,[4] conform căruia semenii săi erau eliberați din închisoare și trimiși într-o rezervație. De asemenea, acesta a militat pentru dreptul la educație occidentală a copiilor navajo.[5]
Biografie modificare
Manuelito s-a născut în clanul Bit'ahnii lângă Bears Ears, Utah.
S-a căsătorit cu Juanita, fiica a lui Narbona(d) (1766–1849), după ce s-a alăturat tribului său și a plecat să locuiască în tabăra acestora lângă Munții Chuska(d). Reputația sa de căpetenie puternic și avută l-a impresionat pe Manuelito. Acesta din urmă își petrecea zilele exersând trasul cu arcul și concurând cu alți tineri în lupte corp la corp și curse alergare. Când a sosit vestea că 1000 de mexicani - din New Mexico - se pregăteau să-i atace, Manuelito a luat parte la prima sa bătălie. Acolo și-a câștigat numele Hashkeh Naabaah („Războinicul furios”).[necesită citare]
În anii care au urmat, Manuelito a coordonat numeroase raiduri, unindu-și forțele cu alți lideri precum Ganado Mucho și Barboncito(d) pentru a luptat împotriva mexicanilor, hopilor din Arizona, popoarele pueblo(d) din New Mexico, poporul Ute(d), comanșii și apașii. Acesta s-a căsătorit cu unul dintre numeroșii lui sclavi mexicani, o tânără pe nume Juanita (1845–1910).[6]
Note modificare
- ^ a b „Manuelito”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „LAPAHIE.com 6.5 \ Manuelito (1818-1893), Navajo Chief”. www.lapahie.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „LAPAHIE.com 6.5 \ Manuelito (1818-1893), Navajo Chief”. www.lapahie.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Dennis Zotigh. „The Treaty that Reversed a Removal—the Navajo Treaty of 1868—Goes on View”. smithsonianmag.com. Accesat în .
- ^ Peter Iverson (). Diné: A History of the Navajos. UNM Press. p. 83.
The whites have many things which we Navajos need . But we cannot get them . It is as though the whites were in a grassy canyon and there they have wagons , plows , and plenty of food. We Navajos are up on a dry mesa. We can hear them talking but we cannot get to them. My grandchildren, education is the ladder. Tell our people to take it.
- ^ Denetdale, Jennifer Nez (). Reclaiming Diné history: the legacies of Navajo Chief Manuelito and Juanita. Tucson: University of Arizona Press. ISBN 9780816524204.
Bibliografie modificare
- Correll, J. Lee. Manuelito, Navajo Naat'aani: About 1820 to 1894, unpublished draft for The Navajo Times edition 9 Sept 1965. Copy has 101 footnotes with citations.
- Compiled (1973). Roessel, Ruth (ed.). Navajo Stories of the Long Walk Period. Tsaile, Arizona: Navajo Community College Press. ISBN 0-912586-16-8.
- Grant, Bruce. Concise Encyclopedia of the American Indian, Wing Books: New York, 2000.
- Thompson, Gerald (1976). The Army and the Navajo: The Bosque Redondo Reservation Experiment 1863-1868. Tucson, Arizona: The University of Arizona Press. ISBN 0-8165-0495-4.