Marțian Negrea

compozitor român
Marțian Negrea
Martian Negrea 1934.jpg
Marțian Negrea
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Valea Viilor, Valea Viilor, Sibiu, România Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
București, RS România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalmuzică clasică  Modificați la Wikidata

Marțian Negrea (n. 29 ianuarie 1893, în Vorumloc, astăzi Valea Viilor, județul Sibiu - d. 13 iulie 1973, București), a fost un compozitor, profesor și dirijor român.

Bustul lui Marțian Negrea din satul natal, Valea Viilor

BiografieModificare

Și-a început studiile muzicale la Sibiu (1910-1914), continuându-le la Viena (1918-1921) cu muzicianul de origine română Eusebie Mandicevschi și cu Franz Schmidt.[4]

La Viena a luat contact cu marea tradiție muzicală germană, dar și cu tendințele postromantice ale vremii, care i-au influențat din plin limbajul armonic.

Întors în țară, Marțian Negrea a ocupat în cursul anilor mai multe posturi de profesor la Conservatorul din Cluj, unde a predat teoria formelor muzicale și a instrumentelor, contrapunct, muzică de cameră[5], (1921-1941) și la Conservatorul din București (1941-1963).

Prima publicare a zece piese în caracter românesc extrase din Codex Caioni a fost făcută de compozitorul Marțian Negrea într-unul din studiile sale.[6]

Creația sa muzicală, deși nu prea numeroasă, cuprinde toate genurile.

CompozițiiModificare

muzică de camerăModificare

  • Cvartet de coarde, op. 17, 1949
  • Suita pentru clarinet și pian, op. 27, 1960
  • Martie și Ghețarul, piesă pentru flaut inspirată de un poem de Lucian Blaga,[7]
  • Piesa “Ghețarul de la Scărișoara” pentru clarinet și pian

pian solo[8]Modificare

  • 3 Miniaturi pentru pian, pentru copii: Melc, melc codobelc; Dans românesc; Văleanca [1920 - 1945] . - Durată: 4' ; București: Editura Didactică și Pedagogică , 1963
  • 3 Schițe românești pentru pian: Cîntec de leagăn; Nocturnă; Din muntii [1920 - 1945] . - Durată: 11' 45 ; Revista de Muzică și Poezie , 1936 . - nr. 7 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români , 1946
  • Canoane, preludii, corale, fugi, op. 2. - 1919
  • Rondo pentru pian, op. 4 - 1920 . - Durată: 8' ; Cluj: Editura autorului , 1922
  • Impresii de la țară, op. 6, suită pentru pian: Preludiu; A fost odată; Fusul; Jocul ielelor; Sara-n poartă; Alunelul - 1921 . - Durată: 14' 30 ; București: ESPLA , 1957; București: Editura Muzicală , 1966
  • Sonată pentru pian, op. 5, în Sol major - 1921 . - Durată: 12'
  • Sonatină pentru pian, op. 8, în la minor: Allegro moderato; Variațiuni la cîntecul "Foaie verde trei bujori"; Allegro - 1922 . - Durată: 15' 10 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români, 1924 ; București: Editura Muzicală , 1959

muzică simfonicăModificare

  • Simfonia primăverii, op. 23, 1956;
  • Concert pentru orchestră, op. 28, 1963
  • Suita simfonică Povești din Grui, op. 15

muzică vocal-simfonicăModificare

  • Recviem, op. 25, 1957

muzică de filmModificare

  • Prin Munții Apuseni, op. 20, 1952

operăModificare

  • Marin Pescarul, op. 12, 1933 (cu libretul inspirat din nuvela Păcat boieresc de Mihail Sadoveanu)

ScrieriModificare

  • Tratat de instrumente (1925)
  • Tratat de forme muzicale (1932)
  • Un compozitor român din secolul al XVII-lea: Ioan Căianu (1629-1687), Craiova, Scrisul Românesc, [1941]
  • Tratat de contrapunct și fugă (1957)
  • Tratat de armonie (1958).

În anul 1996 la inițiativa familiei regretatului doctor Sorin Negrea, fiul compozitorului, a fost înființată Fundația culturală „Marțian Negrea”. Scopul primordial al fundației este promovarea valorilor muzicale românești, interpreți, compozitori, dirijori.[9] Președintele fundației este nepoata artistului, pianista și profesoara Miruna Negrea, iar vicepreședinte este soțul ei, flautistul Adrian Stoica.[10]

În anul 2003, la 30 de ani după moartea sa, în localitatea Valea Viilor, în prezența a numeroase oficialități din județul Sibiu, a fost dezvelit bustul lui Marțian Negrea.[11]

DistincțiiModificare

În anul 1963 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I.[12]

FilmografieModificare

Baia Mare, film documentar, 1952, muzică originală

Prin Munții Apuseni, 1958, muzică originală

Marin Pescarul, operă, versiune tv, TVR, regia Marianti Banu, 1972 <refViorel Cosma, p. 62-63/ref>

BibliografieModificare

  • Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon, vol. VII, Editura Muzicală, București, 2004

NoteModificare

  1. ^ a b „Marțian Negrea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Martian Negrea, Musicalics 
  4. ^ Marțian Negrea
  5. ^ Centenar Bruchenthal
  6. ^ Codex Caioni redivivus
  7. ^ Clarinetul lui Aurelian Octav Popa
  8. ^ Lucrări românești pentru pian solo compuse în perioada 1900 - 1945
  9. ^ Fundația culturală „Marțian Negrea”
  10. ^ Festivalul-concurs „Marțian Negrea” la ediția a X-a
  11. ^ Bustul lui Marțian Negrea a fost dezvelit în Valea Viilor (SB), 12 noiembrie 2003, Antonela Sofia Barbu, Amos News, accesat la 22 iunie 2013
  12. ^ Decretul 613/1963 pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa I compozitorului Marțian Negrea, legestart.ro, accesat 2010-08-16

Legături externeModificare