Marțian Negrea
| Marțian Negrea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3]  Valea Viilor, Sibiu, România |
| Decedat | (80 de ani)[1][2][3] București, România[4] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | compozitor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Gen muzical | muzică clasică |
Modifică date / text  | |
Marțian Negrea (n. 29 ianuarie 1893, în Vorumloc (astăzi, Valea Viilor, județul Sibiu), Austro-Ungaria - d. 13 iulie 1973, București, România), a fost un compozitor, profesor și dirijor român.
.JPG)
Biografie
modificareȘi-a început studiile muzicale la Sibiu (1910-1914), continuându-le la Viena (1918-1921) cu muzicianul de origine română Eusebie Mandicevschi și cu Franz Schmidt.[5]
La Viena a luat contact cu marea tradiție muzicală germană, dar și cu tendințele postromantice ale vremii, care i-au influențat din plin limbajul armonic.
Întors în țară, Marțian Negrea a ocupat în cursul anilor mai multe posturi de profesor la Conservatorul din Cluj, unde a predat teoria formelor muzicale și a instrumentelor, contrapunct, muzică de cameră[6], (1921-1941) și la Conservatorul din București (1941-1963).
Prima publicare a zece piese în caracter românesc extrase din Codex Caioni a fost făcută de compozitorul Marțian Negrea, într-unul din studiile sale.[7]
Creația sa muzicală, deși nu prea numeroasă, cuprinde toate genurile.
Compoziții
modificaremuzică de cameră
modificare- Cvartet de coarde, op. 17, 1949
- Suita pentru clarinet și pian, op. 27, 1960
- Martie și Ghețarul, piesă pentru flaut inspirată de un poem de Lucian Blaga,[8]
- Piesa “Ghețarul de la Scărișoara” pentru clarinet și pian
pian solo[9]
modificare- 3 Miniaturi pentru pian, pentru copii: Melc, melc codobelc; Dans românesc; Văleanca [1920 - 1945] . - Durată: 4' ; București: Editura Didactică și Pedagogică , 1963
- 3 Schițe românești pentru pian: Cîntec de leagăn; Nocturnă; Din muntii [1920 - 1945] . - Durată: 11' 45 ; Revista de Muzică și Poezie , 1936 . - nr. 7 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români , 1946
- Canoane, preludii, corale, fugi, op. 2. - 1919
- Rondo pentru pian, op. 4 - 1920 . - Durată: 8' ; Cluj: Editura autorului , 1922
- Impresii de la țară, op. 6, suită pentru pian: Preludiu; A fost odată; Fusul; Jocul ielelor; Sara-n poartă; Alunelul - 1921 . - Durată: 14' 30 ; București: ESPLA , 1957; București: Editura Muzicală , 1966
- Sonată pentru pian, op. 5, în Sol major - 1921 . - Durată: 12'
- Sonatină pentru pian, op. 8, în la minor: Allegro moderato; Variațiuni la cîntecul "Foaie verde trei bujori"; Allegro - 1922 . - Durată: 15' 10 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români, 1924 ; București: Editura Muzicală , 1959
muzică simfonică
modificare- Simfonia primăverii, op. 23, 1956;
- Concert pentru orchestră, op. 28, 1963
- Suita simfonică Povești din Grui, op. 15
- Fantezie simfonică, op. 5, 1921
- Divertimento pentru orchestră, 1951
- Recrutul, op. 21, 1953
- Sărbătoarea muncii, op. 25, 1958
muzică vocal-simfonică
modificare- Recviem, op. 25, 1957
muzică de film
modificare- Prin Munții Apuseni, op. 20, 1952
operă
modificare- Marin Pescarul, op. 12, 1933 (cu libretul inspirat din nuvela Păcat boieresc de Mihail Sadoveanu)
muzică corală
- Album de coruri mixte, op. 10 1921-1938
- Album de coruri pentru copii, op. 11, pentru 2-3 voci egale
- Psalmul 123, text de rugăciune
- Păstorița, 1959, cor mixt, versuri de George Coșbuc
- Floare roșie, 1961, cor mixt, versuri de Ion Boldici
- Doină și joc din Oaș, 1968, cor mixt, versuri populare
- Triptic bucolic, 1968, cor mixt, versuri populare
- Cât îi muntele de lung, 1969 cor bărbătesc, versuri de Ioan Meițoiu
Scrieri
modificare- Tratat de instrumente (1925)
- Tratat de forme muzicale (1932)
- Un compozitor român din secolul al XVII-lea: Ioan Căianu (1629-1687), Craiova, Scrisul Românesc, [1941]
- Tratat de contrapunct și fugă (1957)
- Tratat de armonie (1958).
În anul 1996 la inițiativa familiei regretatului doctor Sorin Negrea, fiul compozitorului, a fost înființată Fundația culturală „Marțian Negrea”. Scopul primordial al fundației este promovarea valorilor muzicale românești, interpreți, compozitori, dirijori.[10] Președintele fundației este nepoata artistului, pianista și profesoara Miruna Negrea, iar vicepreședinte este soțul ei, flautistul Adrian Stoica.[11]
În anul 2003, la 30 de ani după moartea sa, în localitatea Valea Viilor, în prezența a numeroase oficialități din județul Sibiu, a fost dezvelit bustul lui Marțian Negrea.[12]
Distincții
modificareÎn anul 1963 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I.[13]
Filmografie
modificareBaia Mare, film documentar, 1952, muzică originală
Prin Munții Apuseni, 1958, muzică originală
Marin Pescarul, operă, versiune tv, TVR, regia Marianti Banu, 1972 <refViorel Cosma, p. 62-63/ref>
Bibliografie
modificare- Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon, vol. VII, Editura Muzicală, București, 2004
Note
modificare- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b „Marțian Negrea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Martian Negrea, Musicalics
- ^ Riemann Musiklexikon, 12. Auflage[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Marțian Negrea
- ^ „Centenar Bruchenthal”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Codex Caioni redivivus[nefuncțională]
- ^ Clarinetul lui Aurelian Octav Popa
- ^ Lucrări românești pentru pian solo compuse în perioada 1900 - 1945
- ^ „Fundația culturală „Marțian Negrea"”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Festivalul-concurs „Marțian Negrea” la ediția a X-a
- ^ Bustul lui Marțian Negrea a fost dezvelit în Valea Viilor (SB), 12 noiembrie 2003, Antonela Sofia Barbu, Amos News, accesat la 22 iunie 2013
- ^ Decretul 613/1963 pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa I compozitorului Marțian Negrea[nefuncțională], legestart.ro, accesat 2010-08-16
Legături externe
modificare- Valori ale culturii naționale: 36 de ani de la moartea lui Marțian Negrea, 13 iulie 2009, Amos News
- Bustul lui Marțian Negrea a fost dezvelit în Valea Viilor (SB), 12 noiembrie 2003, Antonela Sofia Barbu, Amos News