Margareta, Ducesă de Savoia
Margareta de Valois | |
Ducesă de Berry Ducesă de Savoia | |
Date personale | |
---|---|
Născută | 5 iunie 1523 Castelul Saint-Germain-en-Laye, Franța |
Decedată | (51 de ani) Torino, Ducatul de Savoia |
Înmormântată | Sacra di San Michele[*] |
Părinți | Francisc I al Franței Claude, Ducesă de Bretania |
Frați și surori | Charlotte de France[*] Magdalena de Valois Charles II d'Orléans[*] Henric al II-lea al Franței Francisc al III-lea, Duce de Bretania |
Căsătorită cu | Emanuel Filibert, Duce de Savoia |
Copii | Carol Emanuel I de Savoia |
Ocupație | aristocrat |
Limbi vorbite | limba franceză[1] |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Dukes of Berry[*] (–) |
Familie nobiliară | Casa de Valois |
Domnie | |
Domnie | 1559 - 1574 |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Margareta de Valois, Ducesă de Berry (franceză Marguerite de Valois; 5 iunie 1523 – 15 septembrie 1574) a fost fiica regului Francisc I al Franței și a soției lui, Claude, Ducesă de Bretania și sora regelui Henric al II-lea. Prin căsătoria cu Emanuel Filibert, Duce de Savoia a fost Ducesă de Savoia.
Familie
modificareFiică a regelui Francisc I și a reginei Claude a Franței, ea a crescut sub influența mătușii sale (și totodată a nașei sale), regina Margareta de Navara. Prin mama sa a fost nepoata regelui Ludovic al XII-lea al Franței.
A crescut la curtea tatălui ei și a devenit prietenă cu cumnata sa, Caterina de Medici. Imitând-o pe Margareta de Navara, ea a scris povestiri.
La sfârșitul anului 1538, tatăl ei Francisc I și împăratul Carol Quintul au căzut de acord ca Margareta să se căsătorească cu fiul lui Carol, viitorul Filip al II-lea al Spaniei. Totuși, acordul dintre Francisc și Carol a fost de scurtă durată. Încercând să-i găsească un pretendent pe măsura rangului ei, fratele ei, Henric al II-lea, i-a atribuit ducatul de Berry în 1550.
Căsătorie
modificareÎn ciuda a numeroase propuneri pe care le-a avut, abia la vârsta de 36 de ani, la 10 iulie 1559, Margareta s-a căsătorit cu Emanuel Filibert, Duce de Savoia (1528-1580). Căsătoria cu Emanuel Filiberta fost una dintre clauzele Tratatului de la Cateau-Cambrésis semnat la 3 aprilie 1559 între Franța și Spania.
Nunta a avut loc în circumstanțe tragice; fratele ei regele Henric fusese rănit în timpul unui turneu pentru a sărbători nunta fiicei sale, Elisabeta. Pe patul de moarte, dar încă conștient, regele a impus ca nunta surorii sale să aibă loc imediat, de teamă că Ducele de Savoia ar putea profita de moartea sa și să refuze alianța. Henric al II-lea a murit chiar în ziua nunții.[2]
Margareta a jucat rolul de intermediar între Caterina de Medici și Ducele de Savoia și a fost implicată în negocierile privind restituirea ultimelor cetăți deținute de francezi în Italia.
Margareta a avut un fiu, Carol Emanuel I de Savoia (1562-1630), care se va căsători cu Infanta Catalina Micaela, fiica regelui Filip al II-lea al Spaniei.
Arbore genealogic
modificareNote
modificare- ^ IdRef, accesat în
- ^ Margaret of France appears in the novel of Madame de La Fayette (1634-1693): The Princess of Cleves: "The princess was in great consideration by the credit she had on the king, her brother, and this credit was so great that the king making peace, agreed to make the Piedmont for her to marry the Duke of Savoy. Although she had desired all her life to marry, she had never wanted to marry a sovereign, and had refused for this reason the King of Navarre, when he was Duke of Vendôme, and had always liked Mr. Savoy, it had retained the inclination for him since she saw him in Nice in the interview of King Francis I of the Pope Paul the third."