Massimo Pallottino
Massimo Pallottino | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [4][5][6][7] Roma, Regatul Italiei[8][9] |
Decedat | (85 de ani)[7][6][5] Roma, Italia[10] |
Copii | Paola Pallottino[*] |
Cetățenie | Italia (–) Regatul Italiei (–) |
Ocupație | antropolog arheolog etruscologist[*] cadru didactic universitar[*] classical archaeologist[*] istoric de artă |
Locul desfășurării activității | Cagliari Roma |
Limbi vorbite | limba italiană[11][12] limba latină |
Activitate | |
Instituție | Universitatea Sapienza din Roma Università degli Studi di Cagliari[*] |
Alma Mater | Universitatea Sapienza din Roma |
Organizații | Deutsches Archäologisches Institut[*] Koninklijke Vlaamse Academie van België voor Wetenschappen en Kunsten[*] Academia Poloneză de Științe[1] Accademia delle arti del disegno[*] Academia de Inscripții și Litere[2] |
Premii | Premiul Erasmus () Premiul Balzan[*] () Serena Medal[*] () doctorat honoris causa de l'École normale supérieure[*] ()[3] |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Massimo Pallottino (n. 9 noiembrie 1909 - d. 7 februarie 1995) a fost arheolog specializat in civilizația etruscă și arta acestei civilizații.
La începutul carierei sale s-a ocupat de cercetările din Templul lui Apollo la Veii. El este creatorul disciplinei moderne a etruscologiei. A publicat numeros material arheologic și a întemeiat un institut de cercetare în Roma cunoscut astăzi sub numele de C.N.R. per l'Archeologia etrusco-italica; este unul din fondatorii revistei de arheologie Studi Etruschi și profesor al Universității din Roma "La Sapienza".
Principalele sale preocupări de-a lungul carierei au fost arta și cultura etruscă. Una din cele mai cunoscute lucrări ale sale este cartea Etruscologia publicată în 1942 la Milano și tradusă ulterior în mai multe limbi, ramâne un punct de referință în cadrul studiului civilizației etrusce.
Lui Massimo Pallottino i s-a decernat în 1982 Premiul Balzan pentru științe istorice, cu următoarea motivare a premierii: Pentru că a efectuat cercetări și descoperiri de importanță fundamentală în domeniul cunoașterii antichității, prin săpăturile de la Pyrgi, pentru contribuțiile la interpretatrea etruscilor, cercetările cu privire la Roma și la popoarele sale din Italia preromană. [1]
În 1997 memoria sa a fost onorată prin publicarea în amintirea sa a lucrării în două volume Etrusca et Italica: Scritti in ricordo di Massimo Pallottino.
Bibliografie
modificare- and Jucker, Hans. Art of the Etruscans. London: Thames and Hudson, 1955
- Arte figurativa e ornamentale. Rome: C. Colombo, 1940.
- Che cos’è l’archeologia. Florence: Sansoni, 1963 (English ed., The Meaning of Archaeology. New York: H. N. Abrams 1968).
- Etruscan Painting. Geneva: Skira, 1952.
- Etruscologia. Milan: Hoepli, 1942 (English ed., The Etruscans. David Ridgway, editor. Bloomington, IN: Indiana University Press, 1975).
- L’orgine degli Etruschi. Rome: Tumminelli, 1947.
- Mostra dell’arte e della civiltà etrusca. Milan: Silvana, 1955.
- Civiltà artistica etrusco-italica. Florence: Sansoni, 1971.
- A History of Earliest Italy. Michigan, 1991.
Note
modificare- ^ Academia Poloneză de Științe, accesat în
- ^ https://aibl.fr/academiciens-depuis-1663/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Journal officiel de la République française. Document administratif
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Massimo Pallottino, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b Massimo Pallottino, Pallottino, Massimo[*]
- ^ a b „Massimo Pallottino”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Паллоттино Массимо, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ „Massimo Pallottino”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Massimo Pallottino”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în