Matei Morușca
| Matei Morușca | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 19 februarie 1890 sat Cristești, comuna Întregalde, județul Alba | ||
| Decedat | 16 ianuarie 1979 | ||
| Cetățenie |  România  | ||
| Ocupație | învățător și preot | ||
| Activitate | |||
| Educație | Facultatea de Teologie de la Sibiu, | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Matei Morușca (n. 19 februarie 1890, sat Cristești, comuna Întregalde, județul Alba – d. 16 ianuarie 1979, ) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 64-65[2]
Biografie
modificareMatei Morușca, înainte de a se titulariza ca învățător, a fost preot-substitut în parohia ortodoxă Șeica Mică, din județul Sibiu. Ulterior, Matei Morușca a fost numit învățător la Presaca Ampoiului, județul Alba. Aici a activat în cadrul Reuniunii Învățătorilor, pe care a și reprezentat-o la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, în calitate de membru de drept. A încetat din viață la 16 ianuarie 1979, conform necrologului.[3]:p. 16
Fratele său mai mare a fost primul episcop al românilor din America, Policarp (Pompei) Morușca (1883-1957). Un frate mai mic, Aurel Morușca, a participat la Marea Adunare din Alba Iulia, pe 1 decembrie 1918.[4]:p. 156; 164
Prin mama sa, Ana, născută Cado, se trage dintr-o altă familie de preoți ardeleni, ce duce până la German Popoviciu, paroh în Pâclișa, între 1762 – 1784.[4]:p. 16
Soția sa, Aurelia, născută Nicola, își are obârșiile în familia lui Nicola Ursu (Horea).[4]:p. 16
Între 17 octombrie 1946 și 30 aprilie 1947 l-a tăinuit, în casa parohială din Iclandul Mare, pe scriitorul Nichifor Crainic, aflat sub mandat de arestare.[5]:p. 141
Activitatea politică
modificare
Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918, Matei Morușca a reprezentat ca delegat de drept al Protopopiatului Chișineu.[3]:p. 16
Recunoașteri
modificareNote
modificare- ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ a b Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005
- ^ a b c Borș et alii (coord.), Silviu (). Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Armanis.
- ^ Florin Duțu, „Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloaie”, Ed Floare Albă de Colț, 2014
Bibliografie
modificare- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
- Florin Duțu, „Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloaie”, Ed Floare Albă de Colț, 2014
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Lectură suplimentară
modificare- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
Legături externe
modificare- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- 1 decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații