Mezzosoprană (voce)

(Redirecționat de la Mezzo-soprano)
Gama vocală
reprezentată pe claviatură
Soprano
Contratenor sau Mezzo-soprano
Contralto
Tenor
Bariton
Bas

Mezzosoprană[1][2] (pronunție: mețosoprană), este un tip de voce feminină situată ca registru vocal între soprană și contralto. În dicționarele mai vechi termenul era scris cu cratimă, mezzo-soprană.[3][4][5][6][7]

Caracteristici

modificare

Registrul mezzosopranei (sol mic-do3 c.) îmbină amplitudinea și adâncimea contraltoului cu o întindere mare și cu o penetrație de soprană. Se deosebește de soprană mai ales prin timbrul mai întunecat și registrul (I, 1) de piept mai dezvoltat, iar de contralto prin întinderea mare în domeniul acut. În practica de operă se întretaie cu soprana dramatică sau cu contralto. Rolul tipic de mezzosoprană este personajul Carmen din opera Carmen de Georges Bizet.

Țesătura de mare efect o face potrivită pentru desfășurări dramatice ample, în roluri ca Amneris, Venus, Ortrud.

Roluri memorabile de mezzosoprane din operele românești sunt personajele Iocasta din Oedip de George Enescu, Marica Doamna din Ion Vodă cel Cumplit de Gheorghe Dumitrescu și Doamna Chiajna din opera omonimă de Nicolae Buicliu.

Tipologie vocală

modificare

Tipologia vocală detaliată mai jos (numită și Fach) este o invenție relativ modernă (sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea) și corespunde în principal tehnicii vocale a esteticii barocului sau clasice. Se găsește foarte puțin în alte genuri muzicale precum varieteul sau jazzul.[8][9][10]

Există mai multe subcategorii de mezzosoprane care diferă prin caracterul personajelor pe care le interpretează, îndrăzneala vocii (care corespunde adesea unei anumite utilizări) și bogăția timbrului. O voce evoluează odată cu vârsta, se întâmplă adesea ca o cântăreață să-și schimbe postul și registrul pe parcursul carierei.[11]

Majoritatea operelor lirice ale secolului al XIX-lea grupează sub un singur termen „soprano” sopranele și mezzosopranele, doar studiul ambitusului rolului face posibilă diferențierea acestora. Exemplele de mai jos (deseori indicate ca soprană în partitura originală) sunt, prin urmare, date ca indicație.

Mezzosoprane renumite

modificare

Printre mezzosopranele române notabile se numără:

Din notabilitățile internaționale:

  1. ^ Cf. DOOM2 și DOOM3, unde se scrie într-un cuvânt: mezzosoprană.
  2. ^ „Mezzosoprană”, text preluat din DOOM 3 (2021), coordonat de Ioana Vintilă Rădulescu, editat de Institutul de lingvistică din București
  3. ^ În DEX online la „Dicționare specializate” este trecut mezzo-sopran(i) (ă) Accesat la 17 iulie 2020
  4. ^ Dicționarul limbii române moderne, București, 1958: Editura Academiei Republicii Populare Române, pp. 497 (mezzo–soprană) 
  5. ^ Dicționarul explicativ al limbii române, DEX, București, 1975: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. 545 (mezzo-soprană) 
  6. ^ MIC DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (ed. Ediția a II-a, revizuită și adăugită), București, 1978,: Editura Științifică și Enciclopedică, pp. 604 (mezzo–soprană) 
  7. ^ Marcu, Florin; Maneca, Constant, Dicționar de neologisme (ed. Ediția a III-a), București, 1978: Editura Academiei Republicii Socialiste România, pp. 680 (mezzo–soprană) 
  8. ^ „Apprendre à chanter”, L’Homme. Revue française d’anthropologie (în franceză) (177-178), pp. 107–129, ISSN 0439-4216, accesat în 19niunie 2023  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  9. ^ „Mezzo-soprano et contralto, qu'est-ce que c'est ? | Philharmonie de Paris”. Accesat în .  line feed character în |title= la poziția 29 (ajutor)
  10. ^ „Chanteuse de jazz n'est point métier d'homme: L'accord imparfait entre voix et instrument”, Revue française de sociologie, Vol. 44 (1), pp. 35–62, ISSN 0035-2969, accesat în  
  11. ^ Exemplele prezentate mai jos se bazează pe frecventarea rolurilor interpretate de cântărețe fără ca acest lucru să le blocheze în categoria menționată.
  12. ^ Mezzo-soprana Venera Rogozea

Bibliografie

modificare
  • Dicționarul limbii române moderne, București, 1958, 966 pag.: Editura Academiei Republicii Populare Române ;
  • Dicționarul explicativ al limbii române, DEX, București, 1975, 1054 pag.: Editura Academiei Republicii Socialiste România ;
  • MIC DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (ed. Ediția a II-a, revizuită și adăugită), București, 1978, 1858 pag.: Editura Științifică și Enciclopedică ;
  • Marcu, Florin; Maneca, Constant, Dicționar de neologisme (ed. Ediția a III-a), București, 1978, 1170 pag.: Editura Academiei Republicii Socialiste România ;
  • Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2), Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, 2007, ISBN 973-637-087-x sau ed. Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, ISBN 978-606-8162-08-9.
  • Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), Ediția a III-a revăzută și adăugită, Coordonatoare: Ioana Vintilă-Rădulescu, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2021. ISBN 978-606-704-935-0.

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de mezzo-soprană la Wikimedia Commons