Miguel Servet
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Villanueva de Sigena⁠(d), Aragon, Spania Modificați la Wikidata
Decedat (42 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Geneva, Republica Geneva⁠(d) Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea (ardere pe rug) Modificați la Wikidata
Religiecatolicism
protestantism Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic
teolog[*]
traducător
cartograf[*]
astronom
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină[2]
limba spaniolă
limba franceză
limba greacă veche
limba ebraică Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materVechea Universitate din Paris[*]
Universitatea din Basel
Universitatea din Toulouse (1896-1969)[1]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Miguel Servet (n. , Villanueva de Sigena⁠(d), Aragon, Spania – d. , Geneva, Republica Geneva⁠(d)), născut Miguel Serveto, cunoscut și ca Miguel de Villanueva, a fost teolog, medic și umanist. Interesele sale cuprindeau numeroase științe: astronomia și meteorologia, geografia, jurisprudența, studiile biblice, matematica, anatomia și medicina. În medicină, Michel Servet a fost descoperitorul circulației pulmonare (mica circulație).

Ca teolog, Michel Servet a dezvoltat un protestantism radical, refuzând să accepte dogma Trinității (Sfânta Treime). În plină epocă a Inchiziției, el și-a exprimat și argumentat convingerea că Tatăl, Fiul și Sfântul Duh sunt ființe separate și distincte, şi nu manifestări ale lui Dumnezeu, publicând mai multe lucrări teologice: Despre erorile Trinității, Dialoguri despre Trinitate și Despre justiția în împărăția lui Hristos. A purtat o incitantă corespondență cu Jean Calvin, exprimându-și deschis convingerile religioase, fapt care i se va dovedi fatal. Denunțat Inchiziției, pe data de 17 iunie 1553, Marele Consiliu din Geneva îl condamnă pentru erezie „din cauza celor 17 scrisori remise Sfântului Oficiu de către Jehan Calvin, predicator în Geneva”. A refuzat să își renege convingerile. A fost ars pe rug la Geneva, pe 27 octombrie 1553, împreună cu cărțile sale.

  1. ^ Genealogia matematicienilor 
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  

Legături externe

modificare