Mihăileni, Rîșcani
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Mihăileni este un sat din raionul Rîșcani, Republica Moldova.
Mihăileni | |
— Sat — | |
Mihăileni (Moldova) Poziția geografică în Republica Moldova | |
Coordonate: 48°02′26″N 27°36′50″E / 48.040555555556°N 27.613888888889°E | |
---|---|
Țară | Republica Moldova |
Raion | Rîșcani |
Guvernare | |
- Primar | Valerian Cecan (PAS[1], 2023) |
Suprafață | |
- Total | 6,06 km² |
Altitudine[2] | 175 m.d.m. |
Populație (2014) | |
- Total | 4.225 locuitori |
Fus orar | EET (+ 2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+ 3) |
Cod poștal | MD-5626 |
Prefix telefonic | 256 |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Satul Mihăileni este o localitate în raionul Rîșcani situată la latitudinea 48.0408 longitudinea 27.6161 și altitudinea de 174 metri față de nivelul mării. Această localitate este în administrarea orașului Rîșcani. Conform recensămîntului din anul 2004 populația este de 4 465 locuitori. Distanța directă până în or. Rîșcani este de 11 km. Distanța directă până în or. Chișinău este de 171 km. Primarul este Valerian Cecan din partea (PLDM - Partidul Liberal Democrat din Moldova).
Satul are o suprafață de circa 6,06 kilometri pătrați, cu un perimetru de 10,43 km. Mihăileni este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Rîșcani și la 187 km de Chișinău. Satul Mihăileni a fost menționat documentar în anul 1431.
Populația
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 4465 locuitori, dintre care 48,71% - bărbați și 51,29% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99,08% - moldoveni/români, 0,29% - ucraineni, 0,11% - ruși, 0,02% - găgăuzi, 0,02% - bulgari, 0,02% - evrei, 0,02% - polonezi, 0,40% - țigani, 0,02% - alte etnii.
În satul Mihaileni au fost înregistrate 1703 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2,6 persoane.
Istoria localității
Satul Mihăileni a fost menționat documentar în anul 1431.
Biserica “Acoperămîntul Maicii Domnului” din satul Mihăileni a fost proiectată în anul 1876 de guvernatorul-adjunct Piche și arhitectorul R. Savitchi. Biserica este construită în formă de cruce: lungimea – 29 metri; înălțimea – 22 metri, cu acoperiș de tinichea, două cruci de metal. În 1883 biserica a fost sfințită și și-a început activitatea. La 3 aprilie 1964 biserica a fost închisă. În 1986 în incinta bisericii a fost deschis un muzeu. În 1988 biserica “Acoperămîntul Maicii Domnului” din satul Mihăileni a fost redeschisă.
Satul Mihaileni este situat pe doua dealuri destul de pieptise in lungul albiei riusorului Ochiul- Alb. Perimetrul mosiei satului se intinde pe o distanta de 39 km 388 m, cuprinzind in suprafata totală 6091 ha de pamint arabil, imasuri, terenuri povirnite, care nu sunt folosite în scopuri agricole. Pe mosia satului mai sunt lacuri artificiale cu oglinzile apei destul de mari. Are hotare comune cu mosiile Stiubeeni, Ciubara, Baraboi, Ochiul-Alb, Ramazan, Riscani și Vasileuti. Pe aceste locuri au fost descoperite obiecte de piatra ceea ce ne da temei sa afirmam, ca aici au trait oameni inca în epoca de piatra .
Tot pe locurile satului Mihaileni au fost descoperite statuette ale zeitei Fertilitatii, și Feminitatii, fapt ce denota perioada culturii Tripoliene – cultura arheologica din epoca neoliticului .
Vorbind într-un limbaj mai simplu aceasta inseamna o distanta de timp de peste 3600 de ani i.e.n. sau 5600 până în zilele noastre. O statueta la fel acestei zeite se pastreaza și intr-un muzeu de mare prestigiu din Iași, descoperita în localitatea Cucuteni din judetul Iasi. Cultura tripoliana se caracterizeaza prin obiecte de ceramica pictate cu motive geometrice, figurina antropo și zoomorfe de lut, unele de piatra și os.
Cele mai vechi asezari cunoscute de pe vatra satului Mihaileni au fost sase ,insa cele ce orezinta un mai mare interes istoric sunt la Rusca și mostenirea Curcovo.
Urmarind cronologia istorica a acestor asezari se poate deduce ca ele au luat fiinta pe la sfirsitul sec. XXVII. Legende, povestiri referitoare la infiintarea și disparitia acestor asezari sau mai pastrat și până acum, transmise din tata în fiu, vin memoria veteranilor nostri batrini.
La Rusca, accidental fara cercetari arheologice organizate în scopuri stiintifice au fost descoperite vestigii, care marturisesc vechea asezare omeneasca: caramida arsa, cioburi de oale de lut, oase etc.
O alta asezare ce prezinta interes istoric este manastirea Curcovo. Până la noi n-a ajuns nimic din cladirile manastirii.
Conform celor mai vechi informatii privind formarea satului Mihaileni, primul locuitor ale acestei asezari ar fi fost Ion Samson, venit de prin partile Galasenilor . De acolo, luindu-și turmele de cele citeva sute de mioare și s-a stabilit cu intreaga sa familie pe mosia satului Mihaileni, care apartinea pe atunci domnitorului Moldovei Ion Sturza. Si până astazi una din mahalalele satului poarta numele mahalaua galasenilor.
Urmași de ai lor au mai purtat numele de familie: Galasanu, Samson, Scutaru, Aici in aciasta mahala se asezau mai tirziu cu traiul și locuitori de prin partile Riscanilor. Mai tirziu s-au format mahalaua brinzenilor- cu locuitori veniti din satul Marculesti, mahalaua mustetenilor – cu locuitori din satele Musteata, Scaieni, Ghizdita precum și din Ciubara. Mahalaua zaicanenilor-cu locuitori din satele Zaicani și Sapte-Bani.
Referindu-ne din nou la sursele istorice, privind fondarea satului — dateaza din 12 decembrie 1646 — document care ne pune în tema ca la acea data ,,locuitori din satul Mihaileni au participat la un proces de judecata la Iași din cauza hotarelor mosielor.’’
In calitate de localitate de acum stabilizata ne mai aminteste și un alt document autentic. Este vorba de ,,Recesamintul lui Ghica Voda’’ în care satul Mihaileni apare sub o alta numire — se vede anterioara celei de astazi — Salcieni ceea ce e aproximativ Mihaileni.
Din acel document de recesamint mai aflam ca erau inregistrate 92 de gospodarii, în sat, iar 12 gospodari erau ale unor legionari de la munte, veniti din satul Burdujeni, tinutul Suceava [astazi Mihaileni judetul Botosani]
De dincolo de Prut iși au originea de familii cum mai sunt și astazi Mihaileni – Ursu, Esanu, Ciocanu, Lupascu.
La 1837, de acum dupa ce Basarabia fusese anexata, conform pacii la Bucuresti, la Rusia tarista s-a făcut orinduirea administrative a mosiei satului Mihaileni stabilindu-se hotarele ei.
Cu vreo doua decenii mai târziu boierul Leondar a făcut și un recensământ mai calificat. Atunci s-a stabilit ca la Mihaileni erau 187 de gospodari si 1333 locuitori. Peste 9 ani la 1870, a urmat un al doilea recensământ și sa stabilit ca numarul gospodarilor a crescut aproape de doua ori - erau deja 350, dar nu se stie din ce cauza a crescut considerabil numarul locuitorilor, ca la acea data fusese înregistrați 1261 locuitori.
Si s-a mai inregistrat o scadere a numarului populatiei. Daca la recensământul din 1910 se înregistrau în sat 637 gospodarii, la cel din 1923-781 gospodarii, în anul 1910 se inregistrase 2663 locuitori, iar în 1923 numarul lor scazuse- erau 2616 locuitori.
Tot o pagina insemnata din istoria satului este și anul 1870, cind savantul rus Vasile Docuceaev, renumit pedagog, facind cercetari pe paminturile care intrau in parametrii mosiei Mihailenilor a ajuns la concluzia, ca solurile Moldovei sunt cele mai fertile din cite a cunoscut el .
Primul carturar cu studii superioare a fost Tudor Musteata, a fost membru al Dumei de Stat a Rusiei, a participat la evenimentele de la 1917. Dupa cum atesteaza documentele primul primar al satului a fost Simion Spataru. Cam aceasta ar fi informatiile adunate din trecutul idepartat al satului Mihaileni.
Mai amanuntit e cunoscuta istoria lui dupa 1949 incoace. In baza celor 4 mahalale principale s-au format 4 colhozuri — gospodarii collective. In mahalaua brinzenilor s-a format colhozul ,,Molodaia Gvardia’’si l-au ales presedinte pe Andrei Spinu, in mahalaua zaicanenilor s-a format colhozul ,,Moldova Socialista’’ in frunte cu Dumitru Galasanu. Al treilea colhoz ,,Pravda’’s-a format in mahalaua mustetenilor — presedinte fiind ales Petru Rusu, iar mahalaua galasenilor și-au numit gospodaria colectiva Taranul Sovetic’’ alergindu-l presedinte pe Nicolai Ciobanu. In anul 1952 toate cele patru gospodarii s-au comasat intr-un singur colhoz cu numele lui Malencov, care mai tirziu in anul 1957 i-a fost preschimbata denumirea in ,,Biruitorul’’. Presedinte a fost ales Vasile Musteata. In 1970 colhozul dispunea de 4870 hectare de pamint arabil, 94 unitati tehnice si 40 de camioane. In 1973 venitul zilnic al gospodariei de la toate sectoarele de producere era de 15700 ruble. In 1883 a fost inceiata constructia din piatra și sfintita biserica ,,Acoperemintul Maicii Domnului’’. In 1891 a fost dat in exploatare cladirea scolii elementare de scris și citit In 1955 s-a incheiat radificarea satului. De atunci dezvoltarea social – culturala a satului a cunoscut ritmuri mai accelerate. In anul 1961 a fost dat in exploatare sediul cirmuirii gospodariei, moara și oloinita.
In anul 1963 și-a deschis ușile in fata locuitorilor satului Casa de Cultura.
In 1965 a fost deschisa casa de deservire sociala, in 1966 s-a incheiat electrificarea satului, a fost pus Monumentul eroilor cazuti pe front.
In a. 1980 a fost pus in folosinta un modern centru comercial, in 1977 a fost pus in folosinta noua cladire a scolii pentru 640 elevi, in 1984 profilactoriu "Salvia".
Toate aceste realizari s-au facut sub conducerea a mai multor presedinti ai gospodariei- ca Ion Baziliuc, Ion Popovici, Ion Dodita, Andrei Vrabie , Vladimir Chirila și altii.
Biserica "Acoperămîntul Maicii Domnului"
Biserica „Acoperemîntul Maicii Domnului” din satul Mihăileni raionul Rîșcani la 120 ani
Satul Mihăileni- că-i frumos, îl sesizezi din depărtare, este așezat pitoresc, pe un loc unde pămîntul se îmbrățișează cu cerul. Cînd îți arunci privirea peste acest sat nu poate să nu te încînte o minune ce se înalță spre cer – Biserica. Dumnezeu a iubit mult aceste locuri și a aruncat peste ele semința credinței care a dat roade bogate, dovada acestui fapt sunt creștinii satului, care au știut și știu să-și păstreze adevărata credință. Biserica cu hramul „Acoperemîntul Maicii Domnului” din s. Mihăileni a fost proiectată la 14 mai 1876 de guvernatorul-adjunct Piche și arhitectorul R. Savițchi din jud. Iași, gubernia Basarabia. Biserica este construită în formă de cruce: lungimea – 29 metri; înalțimea – 22 metri, cu acoperiș de tinichea, două cruci de metal. Construcția a fost administrată de protoiereul Ioan Pavel Barbu, dascălul Malahii Nichifor Savițchi. În 1883 biserica a fost sfințită și și-a început activitatea. În 1900 se afla în jud. Bălți, Ieparhia Chișinău. La 3 aprilie 1964 biserica a fost închisă. Conform hotărîrii R.S.S. Moldovenești în 1986, la 13 octombrie, în localul bisericii a fost deschis un muzeu. În 1988 biserica „Acoperemîntul Maicii Domnului” din s. Mihăileni a fost redeschisă și înregistrată la ministerul cultelor. La 17 ianuarie 1989 a fost făcută prima liturghie, după redeschidere de către preotul Veaceslav Ungureanu, actualul paroh. În 1990-1991 în biserică a fost făcută o reparație capitală, a fost schimbat acoperișul. La 14 octombrie se sfințește biserica de un sobor de preoti în frunte cu Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Vladimir. Peste numai 4 ani, în 1995 a mai fost făcută înca o reparație capitală înnăuntru bisericii, la 14 octombrie 1995 biserica din nou a fost sfințită. Din 1998 până în 2000 biserica a fost mobilată: racle, analoguri, cruci, epitaf, rame, prestol. La 14 octombrie 2000 au fost sfințite răstignirea și fîntîna de la intrarea în sat. În 2001-2003 a fost efectuată reparație înauntru bisericii și în ogradă, a fost construit trotuar, gard în jurul bisericii, au fost procurate icoane noi și mobilier. La 6 noiembrie 2003 – sfințirea bisericii de către Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Vladimir.
Administrație și politică
modificareComponența Consiliului local Mihăileni (13 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[3] este următoarea:
Partid | Consilieri | Componență | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Acțiune și Solidaritate | 6 | |||||||
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 3 | |||||||
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei | 3 | |||||||
Partidul Social Democrat European | 1 |
Personalități
modificare- Valentin Mândâcanu, scriitor și om politic
- Eugen Coșeriu, lingvist
Note
modificare- ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Mihăileni”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ^ http://new.earthtools.org/height/48.0405555556/27.6138888889, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Mihăileni”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în .
Evenimente
http://ziarulnational.md/centru-de-zi-pentru-persoane-varstnice-din-rascani/
http://www.timpul.md/articol/un-centru-pentru-batrani-a-fost-deschis-in-r--rascani-83220.html
http://trm.md/ro/regional/un-centru-de-zi-pentru-persoanele-varstnice-a-fost-deschis-in-mihaileni/
http://trm.md/ro/cultura/activitatea-lui-eugeniu-coseriu-valorificata-la-chisinau/
Surse
- http://primarii.casata.md/index.php?l=ro&action=viewprimarie&id=7134
- https://rischani.wordpress.com/2008/11/01/biserica-din-s-mihaileni/