Mihai Drăgănescu
| Mihai Drăgănescu | |||
 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | [2]  Făget, România | ||
| Decedat | (80 de ani)[2] | ||
| Înmormântat | Cimitirul Bellu | ||
| Căsătorit cu | Nora Cecilia Rebreanu | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | inginer | ||
| Limbi vorbite | limba română | ||
| Activitate | |||
| Alma mater | Universitatea Politehnica din București | ||
| Organizație | Universitatea Politehnica din București | ||
| Partid politic | Partidul Social-Democrat Român | ||
| Premii | Ordinul național „Steaua României” Comandor al Legiunii de Onoare[*] ()[1] | ||
Președinte al Academiei Române | |||
| |||
Modifică date / text  | |||
Mihai Drăgănescu (n. , Făget, Drajna, Prahova, România – d. )[3] a fost inginer, autor, eseist și filozof român, specialist în electronică, membru corespondent, membru titular și președinte al Academiei Române.
A fost profesor doctor docent la Institutul Politehnic din București și director general al ICI - Institutul de cercetare în Informatică. A avut contribuții la dezvoltarea teoriei tuburilor electronice (influența capacităților între electrozi asupra circuitelor electronice) și dispozitivelor semiconductoare (teoria tranzistorului la nivele mari de injecție, efecte capacitive și inductive în dispozitive semiconductoare etc.) sintetizate în câteva lucrări.
A fost membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, membru corespondent al Institutului Ecuadorian pentru științe naturale, al Academiei europene de științe și arte (Academia Scienciorum et Artium Europeea) din Salzburg, Austria și s-a numărat printre cele 730 de personalități universale ale Academiei Mondiale de Artă și Stiință (World Academy of Art and Science).
În perioada 1965-1989, Mihai Drăgănescu a fost membru supleant al Partidului Comunist din România, deputat al Marii Adunări Naționale (1980-1985) și consilier tehnic al lui Nicolae Ceaușescu (1972).[4] A fost membru al Consiliului Național al Frontului Salvării Naționale (1989-1990), a fost vice-prim ministru în Guvernul Petre Roman (1) (28 decembrie 1989 - 31 mai 1990) până la pensionare iar apoi a fost membru al Consiliului Național PDSR (1998-2000).
Lucrări publicate
modificare- Circuite cu tranzistoare (1961) - în colaborare și sub redacția lui T. Tănăsescu
- Electronii la lucru (1961)
- Procese electronice în dispozitive semiconductoare de circuit (1962)
- Electronica corpului solid (1972)
- Muncă și economie (1974)
- Sistem și civilizație (1976)
- Profunzimile lumii materiale (1979); The Depths of Existence, editie Internet, 1997
- Precursori români ai ciberneticii (1979) - în colaborare
- Viitorul electronicii și informaticii (1979) - în colaborare cu Mircea Malița
- A doua revoluție industrială. Microelectronica, automatica, informatica-factori determinanți (1980)
- Informația între practică și fenomen (în volumul "Procese revoluționare în știință și tehnică și dezvoltarea societății", colecția "Idei contemporane", 1980)
- Noile tehnologii de vârf și societatea (1980) - în colaborare cu Vasile Baltac, Adrian Davidoviciu etc.
- Știință și civilizație (1984)
- Matematica în lumea de azi și de mâine (1985)
- Calculatoare electronice din generația a cincea (1985)
- Ortofizica - Încercare asupra lumii și omului din perspectiva științei contemporane (București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1985) - o lucrare controversată[5]
- Spiritualitate, informație și materie - eseuri (1988)
- Inelul lumii materiale (1989)
- Informația materiei (1990)
- Electronica funcțională (1991) - în colaborare cu Gh. Stefan, C. Burileanu
- Eseuri (1993)
- Cariatidele gândului (1996)
- L'Universalité ontologique de l'information (București: Ed. Academiei Române, 1996, ISBN 973-27-0580-9)
- Preliminaries to The Philosophy of Integrative Science, Academy of Scientists- Romania, e-book, 2000
- Principles of integrative science (2003) - în colaborare cu Menas Kafatos
- De la societatea informațională la societatea cunoașterii (2003)
- Noua cultură în secolul XXI (2004)
Note
modificare- ^ MIHAI DRĂGĂNESCU CV- extins (PDF),
- ^ a b Mihai Drăgănescu, Autoritatea BnF
- ^ Alina Neagu, A murit Mihai Drăgănescu, fost președinte al Academiei Române, hotnews.ro, 30 mai 2010, accesat 2013-07-25
- ^ http://www.racai.ro/media/MD-CVextins.pdf
- ^ Gheorghe Stratan, Țara bazaconiilor - False valori în știința românească, București: Ed. Logos, 1993, ISBN 973-95560-8-6
Bibliografie
modificare- *** - Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii (Editura Științifică și enciclopedică, București, 1982)
- * http://www.racai.ro/about-us/dragam/ / http://www.racai.ro/media/MD-CVextins.pdf
Legături externe
modificare- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – D
- Mihai Drăgănescu în Galeria personalităților - Muzeul Virtual al Științei și Tehnicii Românești
- Mihai Drăgănescu, o prioritate românească: Cosmologia informațională versus Universul holografic, din volumul Academicianul Mihai Drăgănescu, Editura AGIR, 2017 (în curs de apariție), pp. 144-174.
- Mihai Drăgănescu - Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială "Mihai Drăgănescu", Academia Română