Milionari de weekend

film din 2004 regizat de Cătălin Saizescu
(Redirecționat de la Milionari de week-end)
Milionari de weekend

Afișul filmului
Genacțiune, comedie
RegizorCătălin Saizescu
ScenaristMihai Arghiropol
Cătălin Saizescu
ProducătorMihai Orășanu (producător)
Alexandra Greceanu (prod. executiv)
StudioTotal Professional Records
MDV Film
Filmex România
DistribuitorRomâniafilm
Director de imagineTudor Mircea
Operator(i)Tudor Mircea
MontajTudor Chivulescu
SunetAnușavan Salamanian
MuzicaAdrian Despot
ScenografieIoana Albaiu
CostumeAna Maria Ioneci
DistribuțieTudor Chirilă
Maria Dinulescu
Andi Vasluianu
Mihai Bendeac
Premiera29 octombrie 2004
Durata90 min.
Țara România
Limba originalăromână
Prezență online

Pagina Cinemagia

Milionari de weekend este un film de comedie românesc din 2004, regizat de Cătălin Saizescu. Scenariul filmului a fost scris de Mihai Arghiropol și Cătălin Saizescu după o idee a dramaturgului Tudor Popescu și a regizorului Geo Saizescu. Acest film prezintă o luptă pentru un inel cu puteri miraculoase între două grupuri rivale, inelul ajungând printr-un bizar concurs de împrejurări la un grup de tineri care furaseră o mașină.

  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

În urma unui concurs de împrejurări, Federația Rusă restituie statului român tezaurul României aflat la Moscova. Printre obiectele aduse în țară se află și un bust de la începutul secolului al XX-lea (bust din porțelan confecționat în 1915, semnat I. Andropov) care nu se afla în inventar; specialiștii îl consideră un „kitch ordinar”. Bustul este depozitat la Muzeul de Istorie din București.

Două personaje misterioase (un arab și un general rus) angajează fiecare câte un comando format din mercenari duri pentru a da o spargere și a fura bustul. Generalul Pucikov (Mircea Mușatescu) consideră bustul a fi „visul măreț al lui Petru cel Mare”. Arabul Said (Majid Mir) a tocmit un comando condus de Merțanu' (George Alexandru). Spargerea are loc în prima noapte în care bustul se află la muzeu, iar comandourile se măcelăresc între ele. Bustul, în interiorul căruia era ascuns un legendar inel cu puteri miraculoase, ajunge în posesia lui Chioru' (Nicodim Ungureanu). Fiind rănit și urmărit de banda adversă, acesta ajunge la o benzinărie unde, sub amenințarea unui pistol, îi convinge pe patru tineri: Miki (Maria Dinulescu), Alex (Mihai Bendeac), Godzi (Tudor Chirilă) și Zetu (Andi Vasluianu) să-l ducă cu mașina lor la Constanța, unde avea o combinație. Cei patru tineri (trei băieți și o fată) furaseră un automobil decapotabil marca Pontiac dintr-un garaj cu scopul de a merge la o petrecere.

Undeva aproape de Constanța, mașina în care se aflau tinerii și Chioru' este ajunsă din urmă de un comando format din ruși. În schimbul de împușcături, cei patru tineri fug cu mașina, abandonându-l pe câmp pe Chioru'. Acesta din urmă își lăsase în portbagaj o geantă în care se aflau bustul și o sumă importantă de bani. Tinerii se cazează la o pensiune de pe litoral și găsesc suma de bani și bustul. Jucându-se, ei sparg bustul, ale cărui resturi le aruncă în iarba din curte. Câinele Faust, luat cu ei odată cu mașina, găsește în iarbă printre resturile bustului un inel cu o piatră verde. Inelul ajunge la Miki. Banii sunt ascunși în mașina de spălat, iar cei patru își fac vise cu privire la ce vor face cu banii în posesia cărora intraseră.

În timp ce se aflau într-un magazin de bijuterii, un bătrân anticar (Cristian Irimia) observă inelul de pe degetul lui Miki și spune că acesta este un inel cu puteri miraculoase (cunoscut ca inelul Aziz) vechi de când lumea, care avea gravat în interior o inscripție sacră pe care nimeni n-a reușit s-o descifreze și dispăruse în urmă cu 1.000 de ani. Cel care deține inelul poate citi gândurile oamenilor. În mijlocul luptelor celor două comandouri pentru a pune mâna pe bust ajunge și vedeta TV Mircea Badea, care cumpărase de la artistul Saizman (Geo Saizescu) un Pontiac identic cu cel furat de cei patru tineri.

În cele din urmă, mafioții ruși pun mâna pe bani și pe trei tineri. Al patrulea, Godzi, sosește pe neașteptate și-i eliberează. Între timp, gruparea lui Merțanu' pune mâna pe bust, ale cărui bucăți fuseseră lipite de tineri. La finalul filmului este arătată o scenă de la un „sanatoriu de lux”, condus de o doctoriță pe nume Oblomov (Cornelia Pavlovici), în care apar cele două persoane misterioase care comandaseră furturile, plus anticarul. Alături de ei apare și un om costumat ca Napoleon (Cristian Ștefănescu). Din discuții rezultă că personajele care comandaseră furturile erau de fapt niște nebuni.

Distribuție

modificare

Producție

modificare

Scenariul filmului a fost scris de Mihai Arghiropol și Cătălin Saizescu după o idee de Tudor Popescu și Geo Saizescu.

Acest film a fost realizat cu susținerea Centrului Național al Cinematografiei, din conducerea căruia făcea parte și regizorul Geo Saizescu, tatăl lui Cătălin Saizescu. El a obținut finanțarea CNC-ului în urma unui concurs organizat în anul 2001.[1]

În perioada filmărilor, filmul a purtat titlul de „Secretul reginei Cleopatra”.[1] În film apare și câinele Faust, care a fost dresat de Cosmin Dumitru. Coordonatorul cascadoriilor a fost Bogdan Uritescu, iar coordonatorul efectelor speciale a fost Mihai Reti.

Aranjamentul muzical a fost realizat de Adrian Despot.

Recepție

modificare

Filmul Milionari de weekend a fost vizionat de 9.283 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2006 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[2] El s-a clasat pe locul 3 în clasamentul celor mai vizionate filme românești din anul 2004, pe primele două locuri aflându-se Orient Express al lui Sergiu Nicolaescu (cu 51.719 spectatori) și Italiencele al lui Napoleon Helmis (cu 9.717 spectatori).[3][4]

Aprecieri critice

modificare

Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: „Peste 80 de actori, un câine și o mașină sunt filmați în mai bine de 75 de locații, printre rafale, explozii, avioane Hercules, elicoptere, șalupe, încăierări, în ceea ce s-ar vrea o parodie, dar rămâne, un soi de „joc electronic suprarealist” al unui autor al cărui mediu privilegiat pare a se reduce la club și discotecă. Restul e doar invenție incoerentă, redusă adesea la montaj de stopcadre sau împrumuturi din alte filme românești și străine, o secvență amintind, de pildă, de apariția scriitorului Fănuș Neagu în generalul rus din Crucea de piatră. „Terminați cu prostiile. Apucați-vă de muncă! Dacă stați degeaba, vă vin idei!” – le spune un binevoitor eroilor „Weekendului”. Același îndemn li s-ar fi cuvenit și realizatorilor, dintre care regizorul, care s-a opus îndârjit scoaterii filmului la lumină. După trei ani de eforturi pentru a-l pune cumva în stare de funcționare, ar fi afirmat că acest opus prim „nu-l reprezintă și ar trebui aruncat la coș”. Câte vor mai umple coșul?...”[5]

Criticul de film Valerian Sava de la revista Observator Cultural a criticat filmul, numindu-l un „rebut”, o „brambureală tembelă”, „cacealmaua ordinară a unei crazy-comedy atribuită unor nebuni”. El remarcă prezența în film a unui „analfabetism cinematic atotcuprinzător”, reprezentat de agramatismele unor personaje interpretate, printre alții, „de performerii prostului-gust insolent și ai bădărăniei deșănțate, Oreste și Mircea Badea”. Filmul este catalogat a fi „o „anticomedie”, integral ratată prin gafa subculturală de a crede că poate face o crazy-comedy în sensul etimologic al sintagmei, recte divulgând în ultima secvență că totul n-a fost decât elucubrația unor bolnavi mintal dintr-un „sanatoriu de lux”, pe tema tezaurului romanesc (ne)recuperat de la Moscova”.[1]

Regizorul Mihnea Columbeanu l-a catalogat ca fiind un film „prea prost”, „o fleșcăială absconsă și iremediabilă, care-o duce tot așa până la sfârșit, țintind cu osârdie un tembelism de-a dreptul abisal”. El a remarcat totuși și unele calități precum secvențele de acțiune de la început, câteva experimente (începutul gen spot publicitar, inserțiile de stop-cadre etc.) și unele momente de umor autentic.[6]

Milionari de weekend a obținut următoarele premii:

  • Mențiunea Speciala a Juriului la Festivalul de Film de la Dakar (2006)
  • Premiul Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF) pentru debut în lung metraj [7]

Filmul a fost prezentat la Festivalul de Film de la Pecs din 2006.

  1. ^ a b c Valerian Sava, „FILM. Debutanții ca scuturi vii ale mediocrației”, în Observator Cultural, nr. 248/2004.
  2. ^ „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei până la data de 31.12.2006 și 2007” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Sergiu Nicolaescu, Viață, destin și film, ediția a II-a revizuită, Ed. Universitară, București, 2011, p. 84.
  4. ^ Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 100.
  5. ^ Tudor Caranfil, Dicționar universal de filme, Ed. Litera Internațional, București, 2008, p. 580.
  6. ^ Pitbull (Mihnea Columbeanu), „Milionari de weekend, nici măcar de weekend!”, cronică a filmului pe situl LiterNet.ro, decembrie 2006.
  7. ^ Claudia Daboveanu, „Director premiat[nefuncțională], în Jurnalul Național, 15 aprilie 2005.

Legături externe

modificare