Sfânta Agnes
| Sancta Agnesa | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 291 Roma? |
| Decedată | 304 Roma |
| Înmormântată | basilica di Sant'Agnese fuori le mura[*]  |
| Cauza decesului | decapitare |
| Religie | creștinism |
| Limbi vorbite | limba latină |
| Venerație | |
| Venerată în | Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Biserica Anglicană, Biserica Luterană Americană |
| Rămășițe pământești | Bazilica Sant'Agnese fuori le mura, Roma |
| Sărbătoare | 21 ianuarie |
| Însemne | Ramură de palmier, miel |
| Patronaje | Fecioare, logodnice, grădinari |
 Sfinți | |
Modifică date / text  | |
Sfânta Agnes (în latină Sancta Agnesa, Mioara, de la agnus, „miel”, n. secolul al III-lea d.Hr., Roma, Imperiul Roman – d. secolul al IV-lea d.Hr., Roma, Imperiul Roman de Apus) a fost o martiră creștină din Roma.
_nave_right_-_Statue_of_Saint_Agnes_by_Girolamo_Campagna.jpg)
Viața
modificareA fost martirizată la Roma în a doua jumătate a secolului al III-lea sau, mai probabil, la începutul secolului al IV-lea. Este cinstită la Roma încă din secolul IV; bazilica de la mormântul ei ("Sant'Agnese fuori le mura") datează din vremea împăratului Constantin cel Mare.
Papa Damasus I i-a împodobit mormântul cu o inscripție în versuri. Mai mulți Sfinți Părinți, începând cu Sfântul Ambrozie, au compus imnuri în cinstea ei.
Despre viața și martiriul Sfintei Agnes s-au păstrat puține date sigure. Cele mai vechi izvoare sunt următoarele:
- Sfântul Ambrozie, De Virginibus, I, 2;
- Inscripția în marmură a Papei Damasus, la intrarea în mormântul și biserica S. Agnese fuori le mura din Roma
- Prudentius, Peristephanon', Imnul 14.
- Passio Sanctae Agnetis, text hagiografic din sec. V, bazat pe tradiția populară
Potrivit acestor mărturii, Agnes era o fată de 12 sau 13 ani care a refuzat numeroase cereri în căsătorie, afirmând că nu poate avea alt Mire decât pe Hristos. Printre pretendenți era și fiul Prefectului Romei, care a fost respins în încercările sale. Pentru a se răzbuna, fiul Prefectului Romei a denunțat-o pe Agnes că este creștină. Astfel Prefectul Sinfronius i-a poruncit lui Agnes să aducă sacrificii zeiței Vesta dar, fiindcă a refuzat, a fost expusă într-un bordel, ca pedeapsă. Singurul tânăr care a încercat să o atingă a fost lovit de orbire, apoi vindecat la rugăciunea lui Agnes. Însă nici această minune nu l-a făcut pe prefect să-și schimbe părerea, astfel încât a fost executată în timpul persecuției.
Nu este sigur dacă a fost decapitată sau arsă și nici dacă a fost martirizată sub împăratul Valerian (cca. 258) sau sub Dioclețian (cca. 304). A fost înmormântată pe Calea Nomentană și este venerată ca martir.[1]
Binecuvântarea mieilor
modificareÎn dimineața zilei de 21 ianuarie se binecuvântează la Roma cei doi miei, din lâna cărora vor fi țesute pallium-urile pentru arhiepiscopi. Această ceremonie are loc în Biserica Sfintei Agnesa, bazilică construită pe Calea Nomentană de Constantina, fiica împăratului Constantin, în anul 345.
Cult
modificareEste sărbătorită pe 21 ianuarie în Biserica Latină și în Biserica Ortodoxă Română[2]), iar pe 5 iulie în Biserica Greacă.
Cele mai vechi reprezentări păstrate datează din sec. al IV-lea.[3] Sfânta Agnes apare în unele mozaicuri romane din sec. VII-IX cu coroana martiriului, fără alt atribut. În mozaicul din biserica Sant’Apollinare Nuovo din Ravenna, de la mijlocul sec. al VI-lea, este reprezentată însoțită de un miel, ca simbol al lui Isus Cristos. Agnes și mielul a devenit ulterior o temă iconografică larg răspândită.[4]
Bibliografie
modificare- "Liturgia orelor", Arhiepiscopia romano-catolică București 1994, p. 1288.
- "Agnes, Saint", in Encyclopaedia Britannica 2002", Standard CD Edition, London 2002.
Note
modificare- ^ Jan 21 - St Agnes (d. 305) martyr (în engleză), Catholicireland.net
- ^ „O nouă muceniță înscrisă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române: Sf. Agnia”, Basilica.ro, , accesat în
- ^ Wolfgang Braunfels, Lexikon der christlichen Ikonographie, vol. 5, p. 59.
- ^ Idem.