Mircea al III-lea

Mircea al III-lea (n.  ? – d. 1534, Sibiu, Regatul Ungariei Răsăritene), confundat câteodată cu fratele lui mai mic Miloș, a fost domn al Țării Românești între octombrie 1509 - ianuarie 1510. Era fiul lui Mihnea I cel Rău.

Mircea al III-lea (Mircea Miloș)
Domn al Țării Românești
Date personale
Decedat	1534 Sibiu, Regatul Ungariei Răsăritene
Părinți	Mihnea cel Rău Smaranda
Frați și surori	Ruxandra of Wallachia[*][[Ruxandra of Wallachia (Princess consort of Moldavia)|​]]
Căsătorit cu	Maria
Copii	Petru Șchiopul Alexandru al II-lea Mircea Milos Voda of Valachia[*][[Milos Voda of Valachia (- 20 Feb 1577 Constantinopel)|​]]
Ocupație	conducător[*]​
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Dinastia Drăculeștilor
Domn al Țării Românești
Domnie	octombrie 1509 – ianuarie 1510
Predecesor	Mihnea cel Rău
Succesor	Vlad al V-lea cel Tânăr

Biografie

Domnia sa a fost considerată incertă, sau că a fost doar asociat la domnie de tatăl său, dar documentele emise de el în cele câteva luni pe tron, spun altfel - Mircea le-a semnat cu numele lui în maniera obișnuită pentru voievozii vremurilor acelea. Mihnea cel Rău i-a cedat tronul fiului său în contextul numirii la Istanbul ca domn a lui Vlad cel Tânăr (Vlăduț), probabil cu intenția de a crește sprijinul intern pentru familia domnitoare, dată fiind impopularitatea lui Mihnea la acel moment. Tatăl a rămas însă în țară, probabil într-o poziție privilegiată de sfătuitor apropiat al fiului, până în ianuarie 1510 când a plecat în Transilvania pentru a obține sprijin acolo împotriva noului pretendent sprijinit de boierii Craiovești și de Mehmet Mihaloglu Bey, puternicul Pașă de Nicopole (și înrudit cu Craioveștii pe linie maternă). De aceea în februarie 1510 când a avut loc bătălia de la Cotmeana, Mihnea cel Rău nu apare printre combatanți, fiind plecat la Sibiu din ianuarie cu soția sa, Voica, și cu restul copiilor.

Rezultatul defavorabil al luptei îl face pe Mircea să se alăture pribegilor de la Sibiu, astfel încât pe 12 martie, ziua asasinării lui Mihnea cel Rău pe treptele Bisericii Parohiale, se afla acolo. Venind în întâmpinarea tatălui său, ce tocmai ieșea de la slujbă, a ajuns prea târziu pentru a-l mai ajuta, însă i-a ucis pe doi dintre asasini, pe Danciu Țepeluș, fiul lui Basarab cel Tânăr Țepeluș (Basarab al IV-lea - a domnit 1477-1482 cu întrerupere), și pe Albu vistierul, iar pe Dimitrie Iacșici(Jaksic) de Nădlac, coborâtor din despoții sârbi și a cărui soție fusese batjocorită de Mihnea, l-a rănit grav.

Mircea al III-lea a mai încercat în iarna lui 1511 să recâștige tronul trecând cu o mică armată din Brașov in Muntenia dar a fost învins la Gherghița de oastea lui Vlăduț în care s-a distins atunci boierul Danciu (Gogoașă) Craiovescu. O altă încercare tot nereușită a făcut tot plecând din Transilvania în vara lui 1512, de astă dată fiind învins de Neagoe Basarab. În anul 1514 este menționat la Cetatea de Baltă. A murit pare-se tot în Transilvania in 1534 (1537 după alții) anul când se născu Petru fiul lui cel mai mic (viitorul domn Petru Șchiopul).

Legături externe

• (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
• Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
• (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
• Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
• Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
• Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]

Predecesor: Mihnea I cel Rău

Domnitor al Țării Românești 1509 – 1510

Succesor: Vlad al V-lea cel Tânăr (Vlăduț)