Lista domnilor Țării Românești

(Redirecționat de la Listă de domnitori valahi)

Aceasta este o listă a domnilor Țării Românești, de la prima mențiune a unui regim politic medieval situat între Carpații Meridionali și fluviul Dunărea, până la unirea cu Moldova în 1859, care a dus la crearea României.

Stăpânirea dinastică este greu de atribuit, având în vedere definiția tradițională liberă a familiei conducătoare. În principiu, prinții erau aleși din orice ramură a familiei, inclusiv fiii bastarzi ai unui domnitor anterior, fiind definiți ca os de domn, „de măduvă voievod”, sau ca având eregie, „ereditate ” (din latinescul hereditas); instituțiile însărcinate cu alegerea, dominate de boieri, aveau grade fluctuante de influență. Sistemul în sine a fost contestat de uzurpatori și a devenit învechit odată cu epoca fanariotă, când conducătorii au fost numiți de sultanii otomani; între 1821 și 1878 (data independenței României) au fost puse în practică diverse sisteme care îmbină alegerea și numirea. Domnitorii valahi, ca și domnitorii moldoveni, purtau titlurile de voievod („duce”) sau/și hospodar („domn, stăpân”); când se scria în română se folosea termenul Domn (din latinescul dominus).

Majoritatea conducătorilor nu au folosit forma numelui cu care sunt citați, iar mulți au folosit mai mult de o formă a numelui lor; în unele cazuri, domnitorul a fost menționat doar în surse străine. Numele complete sunt fie versiuni moderne, fie cele bazate pe mențiuni în diverse cronici.

Listă modificare

Casa Basarab modificare

Conducător Portret Ani Familie Căsătorit Note
Basarab I   c. 1310 – 1352 Basarab Margareta
doi copii
fiul lui Thocomer; primul conducător ne-legendar al Țării Românești.
Nicolae Alexandru   1352–1364 Basarab Maria Lackfy
cinci copii

Clara Dobokai
doi copii

Margareta Dabkai
fără copii
fiul lui Basarab I
Vladislav I   c. 1364 – 1377 Basarab necunoscut fiul lui Nicolae Alexandru
Radu I   c. 1377 – 1383 Basarab Anna
un copil

Ana-Călina
c.1354 or 1355
doi copii
fiul lui Nicolae Alexandru
Dan I c. 1383 – 1386 Dănești Maria a Serbiei
un copil
fiul lui Radu I
Mircea cel Bătrân   1386–1394

1397–1418
Basarab Maria Tolmay
șase copii

Anca
nici un copil
fiul lui Radu I. Țara Românească a ajuns la unul dintre culmile sale. A fost destituit de un uzurpator, Vlad.
Vlad Uzurpatorul 1394–1397 Dănești Necunoscut al doilea fiu a lui Dan I, a uzurpat tronul
Mircea cel Bătrân (din nou)   1386–1394

1397–1418
Basarab Maria Tolmay
șase copii

Anca
nici un copil
fiul lui Radu I. A redevenit voievod în 1397.
Mihail I   1418–1420 Basarab necunoscut
two children
Fiul lui Mircea cel Bătrân, a condus împreună cu tatăl său din 1415.
Radu Praznaglava   1420–1422

1426–1427
Basarab necunoscut Fiul lui Mircea cel Bătrân
Dan al II-lea   1422–1426

1427–1431
Dănești necunoscut
cinci copii
Fiul lui Dan I, membru al Ordinului Dragonului
Alexandru I Aldea 1431–1436 Basarab necunoscut Fiul lui Mircea cel Bătrân
Vlad Dracul   1436–1442

1443–1447
Drăculești necunoscut
un copil

Cneajna a Moldovei
trei copii
Fiu ilegitim al lui Mircea cel Bătrân; membru al Ordinului Dragonului (de acolo îi vine numele, drac însemnând dragon în acea perioadă); În timpul negocierilor din afara [[Țării Românești] cu Imperiul Otoman, fiul său Mircea a fost numit voievod. S-a întors pe tron în 1443, câștigând împortiva lui Ioan de Hunedoara, și detronândul pe Basarab al II-lea. A fost asasinat în 1447.
Mircea cel Tânăr 1442

1446–1447
Drăculești Neînsurat Fiul lui Vlad al II-lea Dracul, uneori nesocotit; a domnit cât tatăl lui a fost absent, în drumul său pentru a plăti tributul Imperiului Otoman; a fost demis de către Ioan de Hunedoara. S-a întors în 1446, conducând alături de tatăl său. A fost orbit și îngropat în viață de către Ioan de Hunedoara în 1447.
Basarab al II-lea 1442–1443 Dănești Maria (Dobra)
doi copii
fiul lui Dan al II-lea; Pus pe tron de către Ioan de Hunedoara, la război cu Vlad Dracul.
Vladislav al II-lea   1447–1448

1448–1456
Dănești Neacșa
un copil
fiul lui Dan al II-lea; sprijinit de Ioan de Hunedoara, Regent al Ungariei; Modul în care a ajuns pe tron ​​este discutabil, dar cel mai acceptat este că l-a ucis pe Vlad al II-lea, iar apoi a fost înlocuit pe tron ​​de Ioan de Hunedoara. Întorcânduse acasă în 1448, după ce l-a detronat pe Vlad Țepeș, a domnit din nou până la moartea sa într-o luptă corp la corp în potriva lui Vlad Țepeș, care a reluat tronul.
Vlad Țepeș   1448

1456–1462

1476
Drăculești Ilona Szilágyi
Între 1475 and 1476
fiu de al lui Vlad II Dracul, a invadat Țara Românească cât timp Vladislav era plecat, la bătălie cu Otomanii; A fost detronat în anul următor de către Ioan de Hunedoara. S-a întors în 1456, după ce l-a ucis pe Vladislav al II-lea în bătălie. A fost detronat din nou în 1462.
Radu cel Frumos   1462–1473

1473–1474

1474

1474–1475
Drăculești Maria
un copil
Fiul lui Vlad al II-lea Dracul; Din 1473 la război cu Basarab al III-lea.
Basarab Laiotă cel Bătrân   1473

1474

1474

1475–1476

1476–1477
Dănești Neînsurat Fiul lui Dan al II-lea; A fost la război cu Radu al III-lea; prima domnie
Basarab cel Tânăr Țepeluș 1477–1481

1481–1482
Dănești Maria
un copil
fiul lui Basarab al II-lea
Mircea al III-lea Dracul 1481 Drăculești Neînsurat fiu ilegitim al lui Vlad al II-lea
Vlad Călugărul   1481

1482–1495
Drăculești Maria Palaiologina
1487
un copil
fiu al lui Vlad al II-lea Dracul
Radu cel Mare   1495–1508 Drăculești Cathrina Crnojevic of Zeta
șase copii
fiul lui Vlad Călugărul
Mihnea cel Rău   1508–1509 Drăculești Smaranda
nici un copil

Voica
trei copii
Fiul lui Vlad Țepeș
Mircea al III-lea 1509–1510 Drăculești Maria a Serbiei
1519
doi copii
fiul lui Mihnea cel Rău
Vlad cel Tânăr 1510–1512 Drăculești Anca
Înainte de 1508
un copil
fiul lui Vlad Călugărul; cunoscut și ca Vlăduț
Neagoe Basarab   1512–1521 Craiovești Doamna Despina
1505
șase copii
Probabil fiul lui Pârvu Craiovescu sau Basarab al IV-lea; Cea mai acceptată teorie este că a devenit rege ca și fiul lui Basarab al IV-lea, fiind defapt fiul lui Pârvu. Cât a domnit el, Țara Românească a atins apogeul cultural.
Doamna Despina (Regentă)   1521–1522 Branković/ Craiovești Neagoe Basarab al V-lea
1505
șase copii
Regentă de partea fiului ei.
Teodosie   Craiovești Neînsurat sub regenția mamei sale Doamna Despina
Radu de la Afumați 1522–1523

1524

1524–1525

1525–1529
Drăculești Voica a Bucsani
trei copii

Ruxandra Basarab
După 1525
nici un copil
fiu ilegitim al lui Radu cel Mare; aliat cu Craioveștii
Vladislav al III-lea 1523

1524

1525
Dănești Necunoscut nepotul lui Vladislav al II-lea
Radu Bădica 1523–1524 Drăculești Necunoscut fiul lui Radu al IV-lea.
Basarab al VI-lea 1529 Necunoscut Nedinastic; Fiul lui Mehmed-Bey.
Moise Vodă   1529–1530 Dănești Necunoscut fiul lui Vladislav al III-lea. Ultimul din familia Dănești.
Vlad Înecatul 1530–1532 Drăculești Anna a Moldovei
1531
nici un copil
fiul lui Vlad cel Tânăr
Vlad Vintilă   1532–1535 Drăculești Zamfira
un copil

Rada
un copil
fiul lui Radu cel Mare
Radu Paisie   1535–1545 Drăculești Stana
trei copii

Ruxandra Basarab
c.1541
trei copii
fiul lui Vlad Vintilă de la Slatina
Mircea Ciobanul   1545–1552

1553–1554

1558–1559
Drăculești Doamna Chiajna
Iunie 1546
șapte copii
fiul lui Radu IV.
Radu Ilie 1552–1553 Drăculești Necunoscut Fiul lui Radu de la Afumați
Pătrașcu cel Bun   1554–1558 Drăculești Voica de Slatioare
patru copii
fiul lui Radu Paisie
Doamna Chiajna (regentă) 1559–1564 Drăculești Mircea Ciobanul
Iunie 1546
șapte copii
Regentă de partea fiului ei.
Petru cel Tânăr   1564–1568 Drăculești Jelena Crepovic a Transilvaniei
22 August 1563
un copil
fiul lui Mircea Ciobanul
Alexandru al II-lea Mircea   1568–1574

1574–1577
Drăculești Ecaterina Salvaresso
1558
Pera
un copil
Fiul lui Mircea al III-lea Dracul; de mulți numit Oaie Seacă; în 1574 a fost exilat de "Vintilă", dar s-a întors în același an la tron.
Vintilă 1574 Drăculești Necunoscut fiul lui Petru Pătrașcu cel Bun
Ecaterina Salvaresso (regentă)   1577–1583 Salvaresso/Drăculești Alexandru II Mircea
1558
Pera
un copil
Regentă de partea fiului ei, Mihnea II. Detronat de Petru al II-lea.
Petru Cercel   1583–1585 Drăculești Neînsurat fiul lui Petru Pătrașcu cel Bun
Mihnea Turcitul   1585–1591 Drăculești Neaga de Cislau
Iunie 1582
trei copii
A plătit pentru asasinarea uzurpatorului său. S-a întors și a domnit singur.

Casa Bogdan-Mușat modificare

Conducător Portret Ani Familie Note
Ștefan Surdul 1591–1592
Alexandru cel Rău 1592–1593 a domnit și Moldova (1592)

Casa Basarab și Movilă modificare

Conducător Portret Ani Familie Note
Mihai Viteazul   1593–1600 Drăculești acorzând unora, a fost fiul ilegitim al lui Petru Pătrașcu cel Bun; a domnit și Transilvania (1599–1600) și Moldova (1600), aducând, pentru un scurt timp, cele trei principate sub o unire personală .
Nicolae Pătrașcu   1599–1600 Drăculești Fiul lui Mihai Viteazul, a condus împreună cu tatăl său din 1599.
Simion Movilă   1600–1601

1602
Movilești
Radu Mihnea   1601–1602

1611

1611–1616
Drăculești fiul lui Minhea al II-lea Turcitul; prima domnie
Radu Șerban   1602–1610

1611
Nepotul lui Neagoe Basarab al V-lea. Prima domnie
Ocupație Transilvăneană: stăpânire directă de Gabriel Báthory (1611)
Gavril Movilă 1616 Movilești fiul lui Simion Movilă; Prima domnie

Diverse dinastii modificare

Conducător Portret Ani Familie Note
Alexandru Iliaș 1616–1618 Prima domnie
Gavril Movilă 1618–1620 Movilești A doua domnie
Radu Mihnea   1620–1623 Drăculești A patra domnie
Alexandru Coconul
(Alexander the Child-Prince)
  1623–1627 Drăculești fiul lui Radu Mihnea
Alexandru Iliaș 1627–1629 A doua domnie
Leon Tomșa   1629–1632
Radu Iliaș 1632
Matei Basarab   1632–1654 Brâncovenești
Constantin Șerban   1654–1658 fiul ilegitim a lui Radu Șerban
Mihnea al III-lea   1658–1659
Gheorghe Ghica   1659–1660 Ghica
Grigore Ghica   1660–1664 Ghica Prima domnie
Radu Leon   1664–1669
Antonie Vodă din Popești 1669–1672
Grigore Ghica   1672–1673 Ghica A doua domnie
Gheorghe Duca   1673–1678
Șerban Cantacuzino   1678–1688 Cantacuzino
Constantin Brâncoveanu   1688–1714 Brâncovenești
Ștefan Cantacuzino 1714–1715 Cantacuzino
Stăpânirea fanariotă (1715–1821)
Nicolae Mavrocordat   1715–1716 Mavrocordato Prima domnie
– Ocupație Habsburg 1716
Ioan Mavrocordat   1716–1719 Mavrocordato
Nicolae Mavrocordat   1719–1730 Mavrocordato A doua domnie
Constantin Mavrocordat   1730 Mavrocordato Prima domnie
Mihai Racoviță   1730–1731 Racoviță Prima domnie
Constantin Mavrocordat   1731–1733 Mavrocordato A doua domnie
Grigore Ghica   1733–1735 Ghica Prima domnie
Constantin Mavrocordat   1735–1741 Mavrocordato A treia domnie
Mihai Racoviță   1741–1744 Racoviță A doua domnie
Constantin Mavrocordat   1744–1748 Mavrocordato A patra domnie
Grigore Ghica   1748–1752 Ghica A doua domnie
Matei Ghica   1752–1753 Ghica
Constantin Racoviță 1753–1756 Prima domnie
Constantin Mavrocordat   1756–1758 A cincea domnie
Scarlat Ghica   1758–1761 Ghica Prima domnie
Constantin Mavrocordat   1761–1763 A sasea domnie
Constantin Racoviță 1763–1764 Racoviță A doua domnie
Ștefan Racoviță 1764–1765 Racoviță
Scarlat Ghica   1765–1766 Ghica A doua domnie
Alexandru I Ghica 1766–1768 Ghica
– Ocupație Rusă 1768
Grigore al III-lea Ghica   1768–1769 Ghica
– Ocupație Rusă 1769–1770
Emanuel Giani Ruset   1770–1771 Rosetti de asemenea numit Manole sau Manolache
Alexandru Ipsilanti   1774–1782 Ipsilanti Prima domnie
Nicolae Caragea 1782–1783 Caradja
Mihai Suțu   1783–1786 Familia Șuțu Prima domnie
Nicolae Mavrogheni   1786–1789
– Ocupație Habsburgică 1789–1790 comandant militar: Prințul Josias de Saxe-Coburg
Mihai Suțu   1791–1793 Soutzos A doua domnie
Alexandru Moruzi   1793–1796 Moruzi Prima domnie
Alexandru Ipsilanti   1796–1797 Ypsilanti A doua domnie
Constantin Hangerli   1797–1799
Alexandru Moruzi   1799–1801 Moruzi A doua domnie
Mihai Suțu   1801–1802 Soutzos A treia domnie
Alexandru Suțu   1802 Soutzos
Constantin Ipsilanti   1802–1806 Ypsilanti
– Ocupație Rusă 1806–1812
Ioan Gheorghe Caragea   1812–1818 Caradja
Caimacam 1818 asistat de Vornic Barbu Văcărescu, Vistier Grigore Ghica și Logofăt Samurcaș
Alexandru Suțu   1818–1821 Soutzos
Caimacam 1821
Tudor Vladimirescu   1821 liderul revoltei anti-fanariote
Scarlat Callimachi   1821 Callimachi
Grigore IV Ghica   1822–1828 Ghica
– Ocupație rusă 1828–1834 comandați militari: Fyodor Pahlen, Pyotr Zheltukhin, și Pavel Kiseleff
Guvernul Regulamentul Organic (1832–1856)
Alexandru Dimitrie Ghica   1834–1842 Ghica
Gheorghe Bibescu   1842–1848 Craiovești / Brâncovenești / Știrbei / Bibescu
Guvernul Provizoriu 1848 Metropolitan Neofit II, asistat de Christian Tell, Ion Heliade Rădulescu, Ștefan Golescu, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurti
Locotenența domnească 1848 Christian Tell, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Golescu
Ocupație Rusă și Otomană 1848–1851 comandanți militari: Omar Pasha și Alexander von Lüders
Caimacam   1848
Barbu Știrbei   1848–1853 Știrbei Prima domnie
Ocupație Rusă 1853–1854
Ocupație Otomană 1854
Ocupație Austriacă 1854–1856 comandant militar: Johann Coronini-Cronberg
Barbu Știrbei   1854–1856 Știrbei A doua domnie
Protectorat înființat de Tratatul de la Paris (1856–1859)
Caimacam   1856–1858
Căimăcămie de trei 1858–1859 Ioan Manu, Emanoil Băleanu, Ioan Al. Filipescu
Alexandru Ioan Cuza   1859–1862 a domnit și peste Moldova într-o unire personală
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești de la 1862.
Alexandru Ioan Cuza   1862–1866 a domnit și peste Moldova într-o unire personală
Carol I al României   1866–1881 Hohenzollern-Sigmaringen O nouă constituție a început să fie folosită din 1866 dând țării numele oficial România, iar pe 26 Martie 1881, țara a devenit Regatul României.

Pentru conducătorii de mai târziu, vezi Regii României.

Note modificare

Bibliografie modificare

  • Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001
  • Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina - Enciclopedia de istorie a României, Editura Meronia, București, 2001

Bibliografie suplimentară modificare

  • Ștefan Grigorescu, Domnitorii și arhiereii Țării Românești. Ctitoriile și mormintele lor, Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, București, 2009
  • Pompiliu Tudoran, Domnii trecătoare, domnitori uitați, Editura Facla, 1983
  • Radu Popescu, Constantin Filipescu, Istoriile domnilor Țării Romînești, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1963

Legături externe modificare

  Materiale media legate de Domnii Țării Româneşti la Wikimedia Commons