Nicolae Mavrogheni

Nicolae Mavrogheni (numele Mavrogheni se pronunță în patru silabe, cu i plin;^[2]), (n. 1735, Paros, Imperiul Otoman – d. 30 septembrie 1790, Biala, Imperiul Otoman) a fost un domnitor fanariot din Țara Românească.

Date personale
Nicolae Mavrogheni
Domn al Țării Românești

Născut	1735^[1] Paros (Grecia), Insulele Ciclade, Elayetul Arhipelagului, sangeacul Naxos, Imperiul Otoman
Decedat	30 septembrie 1790 (55 de ani) Beala (Bulgaria), vilayetul Silistra, beilerbeilicul Rumelia, Imperiul Otoman
Cauza decesului	decapitare
Copii	Euforia Negri[*]
Ocupație	diplomat traducător Domn
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Familia Mavrogheni
Domn al Țării Românești
Domnie	6 aprilie 1786 – septembrie 1790
Predecesor	Mihai Suțu
Succesor	Ocupație Habsburgică Josias de Saxa-Coburg
Modifică date / text

Biografie

Domnia sa a început la 6 aprilie 1786 și a durat până în septembrie 1790. Originar din insula Paros, Mavrogheni a ajuns domn cu ajutorul lui Gazi Hasan pașa, comandantul flotei otomane al cărei dragoman era. Numirea acestui „galiongiu“ (galion = corabie mare, galeră) n-a fost deloc bine văzută nici de boieri, nici de norod, și de aici un șir întreg de pamflete, piese de teatru sau versuri menite a ridiculiza politica și măsurile acestuia. Pe 30 septembrie 1790 a fost sugrumat din ordinul lui Hassan Pașa pentru nesupunere față de Imperiul Otoman.

A rămas în istoria Bucureștiului printr-o excentricitate a sa, de a polei cu aur coarnele cerbilor de la trăsura sa. De asemenea, la capătul Podului Mogoșoaiei (lângă Muzeul Țăranului Român) a construit o biserică ce a dăinuit până astăzi.

Este de asemenea unul dintre cei care au contribuit la dezvoltarea - modestă și primitivă, totuși, destinată câtorva boieri ai vremii - a alimentării cu apă printr-un sistem de conducte.

Galerie de imagini

Nicolae Mavrogheni și trăsura trasă de cerbi

Note

^ „Nicolae Mavrogheni”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 14 august 2015
^ Mioara Avram, Ortografie pentru toți, ediția a II-a, Editura Litera, București - Chișinău, p. 66

Lectură suplimentară

Peter Mario Kreuter: Franz Leopold von Metzburg und Nicolae Mavrogheni. Momentaufnahmen einer schwierigen Beziehung zweier diplomatischer Welten. In: Encounters in Europe's Southeast. The Habsburg Empire and the Orthodox World in the Eighteenth and Nineteenth Centuries. Ed. Harald Heppner und Eva Posch. Bochum 2012, p. 75-91.
(redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
(redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]

Vezi și

Manto Mavrogenous

Legături externe

Gravură reprezentându-l pe Nicole Movrogheni Arhivat în 9 noiembrie 2005, la Wayback Machine.
Un alt galiongiu pe tronul Țării Românești, 16 Aug 2007, Constanța VINTILĂ-GHIȚULESCU, nr.184, Dilema veche
Al doilea Țepes, 3 feb 2010, Emanuel Badescu, Ziarul de Duminică

Predecesor:
Mihai Suțu

Domnitor al Țării Românești
1786 – 1790

Succesor:
Mihai Suțu

[d146d6d2e9cdfac1ebed04f5e51709c5-1] „Nicolae Mavrogheni”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 14 august 2015

[2] Mioara Avram, Ortografie pentru toți, ediția a II-a, Editura Litera, București - Chișinău, p. 66

[2]

[1]