Ștefan Racoviță
Date personale
Născut1713[1] Modificați la Wikidata
Decedat1782 (69 de ani)[1] Modificați la Wikidata
PărințiMihai Racoviță
Ana Codreanu[*][[Ana Codreanu |​]][2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriConstantin Racoviță Modificați la Wikidata
Copiiprincess Anna Rakovitzaina, beizadi[*][[princess Anna Rakovitzaina, beizadi (Bef 1756 -)|​]][2] Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Domn al Țării Românești
Domnie8 februarie 1764 – 29 august 1765
PredecesorConstantin Racoviță
SuccesorScarlat Ghica

Ștefan Racoviță (n. 1713[1] – d. 1782[1]) a fost domnitor în Țara Românească: 8 februarie 1764 - 29 august 1765 (data sosirii firmanului de mazilire în București).

Ștefan Racoviță este responsabil pentru prima încercare de codificare a dreptului cutumiar din Țara Românească și a dreptului bizantin, solicitându-i această sarcină juristului grec Mihail Fotino. Codul lui Fotino nu a fost niciodată sancționat în mod oficial, însă a fost folosit la scară largă.[3]

A fost fiul lui Mihai Racoviță și a luat domnia în locul fratelui său Constantin Racoviță datorită implicării grecului Iordache Stavrache, care în scurta domnie a lui Ștefan, a fost un important factor de decizie. Când Stavrache l-a sfătuit pe domnitor să introducă o nouă dare, iar boierii s-au împotrivit, el a obținut imediat firman de arestare a 18 dintre ei. Doi dintre boieri și-au pierdut chiar și capul, iar revolta bucureștenilor a fost înnăbușită în sânge. Când dușmanii lui Stavrache, au obținut de la sultan uciderea lui, a căzut în dizgrație și domnitorul, care a fost înlocuit cu Scarlat Ghica.

Note modificare

  1. ^ a b c d (PDF) http://www.ghika.net/Familles/Racovita/Racovita.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Genealogics 
  3. ^ Hitchins, p. 46

Bibliografie modificare


Predecesor:
Constantin Racoviță
Domnitor al Țării Românești
1764 - 1765
Succesor:
Scarlat Ghica


Legături externe modificare