Scarlat Grigorie Ghica

(Redirecționat de la Scarlat Ghica)
Scarlat Ghica
Scarlat Ghica portrait.jpg
Scarlat Ghica
după un portret din secolul al XVIII-lea
Date personale
Născut1715[1] Modificați la Wikidata
Decedat (51 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBucurești Modificați la Wikidata
PărințiGrigore Ghica al II-lea
Zoe Manaina[*][[Zoe Manaina (- 1759)|​]][2] Modificați la Wikidata
CopiiAlexandru Ghica Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Wallachia.svg Țara Românească Modificați la Wikidata
EtnieAlbanezi Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Ghica
domnitor al Moldovei
Domnie1757 – 1758
domnitor al Țării Românești
Domnie1758 – 1761
Domnie1765 – 1766


Scarlat Grigorie Ghica (Σκαρλάτος Γγύκα) (n. 1715[1] – d. ,[1] București, Țara Românească) a fost domn al Moldovei (2 martie 1757 - 7 august 1758) și de două ori al Țării Românești (august 1758 - 5 iunie 1761 și 18 august 1765 - 2 decembrie 1766).

DomniileModificare

Familia boierească Ghica a marcat viața social-politică și culturală din Moldova și Țara Românească prin domnii care s-au succedat la tron, în cele două principate, timp de două sute de ani, de la jumătatea secolului al XVII-lea, până la jumătatea secolului al XIX-lea.

Domnul Scarlat Grigorie Ghica, fiul lui Grigorie al II-lea Ghica, își începe domnia în Moldova, în februarie 1757, plătind la Poarta Otomană 300 pungi de aur. Dorind să-și mărească veniturile vistieriei Ghica, el a impus o politică fiscală excesivă, prin dări ce trebuiau plătite de oamenii de rând, cum a fost darea pe vite (văcăritul). Orientarea politico-diplomatică a domnului era îndreptată spre Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și Polonia. Pe tronul de la Iași va rămâne până în august 1758[3].

În Țara Românească, Scarlat Grigorie Ghica domnește de două ori: prima dată din august 1758 până la 5/16 iunie 1761, iar a doua oară, din 18/29 august 1765 până la 2/13 decembrie 1766.

Prima domnie în Țara Românească (august 1758 - 5 iunie 1761)Modificare

Prima domnie în Țara Românească se evidențiază printr-o politică de asigurare a autorității administrativ-economice a țării, obținând îndepărtarea turcilor, care se „încuibaseră în Țară”[4]. Aceștia se așezaseră în stânga Dunării, cuceriseră terenuri, făceau „felurite răutăți și ucideri, încărcând pe locuitori cu datorii grele, făcând odăi de vite și ținând în putere sate întregi de locuitori”[5]. Pentru a-i izgoni, Scarlat Grigorie Ghica intervine cu o plângere la Poartă.

Sultanul trimite trei agale mari, pe Kapugibașa, pe Muvela-Efendi și pe Teftigis, cu firmane, pentru a desființa acele chîzlale turcești. Proprietarii lor sunt goniți peste Dunăre, împreună cu vitele, și opriți de a mai intra în țară. Excepție făceau doar negustorii care aveau dovezi de la serhaturile lor că sunt oameni







NoteModificare

  1. ^ a b c d (PDF) http://www.ghika.net/Branches/Grigore_II.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Genealogics 
  3. ^ Mihai Sorin Rădulescu, Din istoria familiei Ghica. Contribuții de istorie culturală, Editura Corint, București, 2017, p. 38.
  4. ^ Mihai Cantacuzino, Istoria politică și geografică a Țării Românești de la cea mai veche a sa întemeiere până la anul 1774, tradusă de George Sion, București, 1863, p. 161.
  5. ^ Ibidem, p. 71.


Predecesor:
Constantin Racoviță
Domn al Moldovei
1757 - 1758

Succesor:
Ioan Teodor Callimachi


Predecesor:
Constantin Mavrocordat
Domn al Țării Românești
1758 - 1761

Succesor:
Constantin Mavrocordat


Predecesor:
Ștefan Racoviță
Domn al Țării Românești
1765 - 1766

Succesor:
Alexandru Ghica